Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

vineri, 29.03.2024

Despre akkedia

GALERIE
Codrin Liviu Cutitaru 2016
  • Codrin Liviu Cutitaru 2016
- +

"Omul post-istoric" (nenumit astfel!) răsare periodic în marile filozofii, ceea ce denotă o angoasă a gânditorilor în raport cu teribilul akkedia, cu "prostirea"/ "pleoştirea" sufletească/ intelectuală a umanităţii, cu de intrarea ei bruscă în mutilanta "anistorie".

Despre akkedia "în istorie", ar fi trebuit, poate, să adaug în titlu, întrucât ceea ce urmează nu va constitui o discuţie cu implicaţii teologice, aşa cum lasă să se înţeleagă, la prima vedere, termenul grecesc folosit aici. Într-adevăr, akkedia (în traducerile religioase româneşti apare adesea şi varianta de "accedie"!) este, ab origine, un concept bisericesc. Se referă la aşa-zisul "demon al amiezii", responsabil cu inducerea (iată, la orele de diminuare metabolică a vitalităţii, adică după prânz!) a unei stării de lehamite, lene, plictiseală, blazare, depresie chiar, credinciosului care devine astfel, în lipsa trezviei sufleteşti, mai uşor manipulabil în direcţia păcatului. Ei bine, personal, am convingerea că acest akkedia acţionează şi pe palierele mari, istorice cum ar veni, nu doar individuale. Am sugerat amănuntul în articolul meu recent, dedicat "omului actual". Spuneam acolo că teoreticienii postmodernităţii folosesc un nou concept, cel de post-istorie, care s-ar referi la tipologiile umane (contemporane) blazate, amorţite, încremenite de prea mult progres (în primul rând tehnologic!) şi de prea mult trai bun. Insul în cauză, omul post-istoric, se uneşte, paradoxal, cu corespondentul său antinomic, omul pre-istoric, în planul indeterminării, al indefinirii lor. Ambii reprezintă nişte "realităţi" abstracte, imprecise, încărcate de mister şi neclaritate semantică.

Cine e "omul pre-istoric"? Un personaj obscur, care a trăit înaintea istoriei înseşi. Diversele sisteme cognitive "îi explică" sorgintea în fel şi chip. Creaţioniştii îl preiau drept "făptură" a divinităţii, evoluţioniştii ca "rezultat" firesc al proceselor biologice, iar, mai nou, intervenţioniştii în postură de "experiment" al speciilor extraterestre, dornice de diversificare a vieţii în Univers. Nebunie mare aşadar în "pre-istorie"! Un lucru rămâne totuşi valabil pentru toţi investigatorii modului de apariţie a omului pe Terra: istoria lui propriu-zisă începe atunci când insul dezvoltă o conştiinţă, o "spiritualitate", consemnându-şi, prin dovezi irefutabile, existenţa şi, cu precădere, progresul pe Pământ. Teoreticienii (creaţionişti, evoluţionişti ori intervenţionişti) şi-l asumă pe individul raţional, născut din plămada dumnezeiască, supa primordială sau eprubeta vreunui alien genial, în ipostaza entităţii în devenire, supuse îmbunătăţirii şi metamorfozelor pozitive, din clipa în care el dezvăluie "istoricitate" (şi poate fi "urmărit", prin urmare, pe parcursul transformărilor ciclice): religioşii văd creaţia ca operă în permanentă mişcare, darwiniştii cred că evoluţia continuă ad infinitum, pe când sf-iştii aşteaptă o a doua venire a speciilor superioare, venire ce se va derula numai după maturizarea umanoidului grosolan, adică după progresul său.

Unanimitatea de mai sus ne îndeamnă să construim un silogism simplu: dacă istoria (determinarea existenţei omului inteligent) se declanşează în momentul erupţiei unei vieţi raţional-spirituale pe planetă, înseamnă că istoria, cronologic vorbind, ilustrează mişcarea spiritului omenesc "în sus", pe traiectoria schimbării în bine. Odată oprit progresul spiritual în discuţie, ideea de istoricitate intră în degringoladă. Omul istoric dispare, făcând loc buclucaşului om post-istoric care, aidoma confratelui său pre-istoric (deşi opus lui, din perspectivă temporală!), iese de pe orbita spiritului, împingând istoria către o abruptă finalitate. Am observat în textul despre "omul actual": majoritatea teoreticienilor prezentului cred că "omul post-istoric" a sosit şi se mişcă deja, nestingherit, printre noi. Un personaj defazat, depersonalizat, despiritualizat, abulic, înrobit de distracţiile superficiale ale tehnologiei, inapt să mai evolueze în vreun fel. Cu el, vai, istoria - măcar aşa cum o ştim noi - se va încheia. Akkedia va fi învingător, nu la nivel individual, ci, nota bene, colectiv. Obsesia totuşi nu este nouă! "Omul post-istoric" (nenumit astfel!) răsare periodic în marile filozofii, ceea ce denotă o angoasă a gânditorilor în raport cu teribilul akkedia, cu "prostirea"/ "pleoştirea" sufletească/ intelectuală a umanităţii, cu de intrarea ei bruscă în mutilanta "anistorie".

Socrate vorbea ferm, încă din Antichitate, despre deteriorarea thymos-ului şi, implicit, despre anularea progresului spiritual. Hegel descria, la finalul secolului al XVIII-lea, "sfârşitul istoriei", prin uniformizarea gândirii ideologice. Emerson, Thoreau şi, apoi, Nietzsche, în secolul al XIX-lea, condamnau "alienarea omului", cauzată de "captivitatea" sa socială. În fine, în veacul al XX-lea, Allan Bloom şi Francis Fukuyama teoretizau "post-istoria" ca "închidere a spiritului/ intelectului uman", prin excesul de confort post-industrial. Akkedia a triumfat, s-ar putea zice, la anumite intervale de timp. De aceea, la capătul listei de nume ilustre ale trecutului, în deschiderea mileniului al III-lea, să admitem, precum Mark Twain odinioară, că nici noi nu ne simţim prea bine!

Codrin Liviu Cuţitaru este profesor universitar doctor la Facultatea de Litere din cadrul Universităţii "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Cine profită de madam Şoşoacă

Pavel LUCESCU

Cine profită de madam Şoşoacă

Campania care urmează la Iaşi nu trebuie să devină un circ de tip Şoşoacă, decât dacă vrem să ne batem joc de viitorul acestui oraş. Nu vreau să spun că madam SOS România ar trebui ignorată, ci că n-ar fi rău dacă am încerca să înţelegem mai mult ce are în cap când vine vorba de viitorul oraşului şi mai puţin ce vrea ea să ne vândă, adică scandal.

opinii

Distrugerea statuilor

Alexandru CĂLINESCU

Distrugerea statuilor

Frenezia negatoare woke e urmarea obscurantismului, a fanatismului şi a inculturii. Ideologii woke au cale liberă în mass-media, au pătruns în universităţi şi în şcoli. Acţiunile lor n-au nimic comun cu adevărul istoric. Ei pretind că fac dreptate celor ai căror strămoşi au fost umiliţi şi exploataţi, în realitate manipulează istoria şi adâncesc fracturile sociale.

De ce este atât de aspru Postul Mare?

pr. Constantin STURZU

De ce este atât de aspru Postul Mare?

Faţă de celelalte posturi de peste an, Postul Mare (care precede Sfintele Paşti) este considerat unul aspru, atât din punct de vedere alimentar, cât şi din alte puncte de vedere. De ce este – sau ni se pare a fi – Postul Mare atât de aspru? De ce, în genere, ne este atât de greu să postim? Din mulţimea de posibile răspunsuri, să reflectăm azi la trei dintre ele.

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

pulspulspuls

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister tace şi face pe piaţa politichiei locale în această perioadă, stimaţi electori: cine va face listele de candidaturi de la parlamentarele din toamnă la liberalii ieşeni? 

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri