Dragnea şi revenirea la stilul vechiului PSD

Execuţia lui Victor Ponta s-a produs fără surprize, iar „succesoarea” desemnată de premier, Rovana Plumb, a fraternizat cu învingătorul Liviu Dragnea. Bătrânul Iliescu a pecetluit noua piramidă a puterii în CEx-ul PSD, lăsând impresia unui partid încă stăpân pe sine, deloc impresionat de ofensiva justiţiei. Tocmai aici este miza. Schimbarea inculpatului Ponta cu a condamnatului Dragnea este sfidarea maximă ce putea fi adusă oricărei idei de stat de drept. Mesajul baronilor este unul evident: nu cedăm şi nu dezarmăm. Prin urmare, avem una dintre cele mai elocvente dovezi că reformarea partidelor nu se poate face doar prin acţiunile justiţiei. Alegerea unui condamnat în primă instanţă, pentru unul din păcatele cele mai grave ale democraţiei – fraudarea unui scrutin -, este expresia unei mişcări de solidaritate necondiţionată, declanşată printre greii partidului.

Dragnea va fi pentru ei ceea ce Ponta nu a mai reuşit, sâcâit de avertismentele partenerilor externi ai României. Delegarea atribuţiilor către un personaj denumit „şeful baronilor locali” va tăia, cel mai probabil, firul scurt cu ambasadele şi cancelariile occidentale. Omul nu numai că e în stare să vină cu idei de suspendare a legilor o perioadă de timp – vezi aşa-zisa ordonanţă a traseiştilor, declarată neconstituţională în 2014 -, dar este cel puţin la fel de diabolic în scurtcircuitarea mecanismelor democratice şi construirea unui partid stat.

Înfrângerea lui Victor Ponta trebuie privită ca o alungare a „lupului singuratic”, interesat doar de salvarea propriei libertăţi, în timp ce Dragnea dă impresia că acţionează în haită. Noul şef al PSD asigură că gândeşte în termenii unui „sport de echipă”. Victor Ponta era individualistul cu decizii luate doar într-un cerc restrâns de apropiaţi, Dragnea pare un politruc „dedicat”, care colaborează în stilul vechiului PSD. Din acest punct de vedere, ar putea fi chiar mai eficient în încercarea de a ieşi solidar, „împreună”, din încercuirea justiţiei. Este de urmărit, aşadar, pachetul de propuneri privind modificarea Codului Penal şi posibila lui reactualizare odată cu deschiderea sesiunii parlamentare din toamnă. Readucerea lui Adrian Năstase în prim-plan, una din primele măsuri anunţate, potenţează aripa ultra-radicală anti-justiţie din PSD.

O necunoscută este până unde va merge noul lider al PSD în supervizarea Guvernului. Deocamdată, anunţă că rectificările bugetare vor fi prezentate partidului. Nu ştim însă nimic despre pretenţiile de economist ale lui Dragnea, el fiind focalizat pe administraţie şi organizare. În reconstrucţia PSD-ului va împrumuta ceva din fronda antioccidentală de tip Syriza, pe care Victor Ponta a început să o lanseze la adresa „celor care nu vor să ne dezvoltăm”, sau va marşa, clasic, pe populismul faţă de pensionari şi cei cu venituri mici? De aici şi întrebarea: cât va mai insista PSD cu trecerea Codului Fiscal în varianta actuală? BNR şi-a radicalizat mesajul şi a anunţat intenţia de creştere a dobânzii de politică monetară pentru a construi o plasă de siguranţă împotriva derapajelor economice. Un conflict BNR-Guvern-PSD pe legislaţia fiscală şi politica economică într-un an electoral va perturba puternic credibilitatea externă a României.

Din fericire pentru români, mandatul lui Dragnea este şi el în contratimp. Nu are vreme să îmbătrânescă în rele. Numele i-a fost vehiculat într-o serie de anchete ale DNA şi, în curând, vom afla sentinţa finală în dosarul fraudei de la referendumul din 2012. Până la toamnă, la Congres, PSD ar putea să fie din nou decapitat de acţiunile justiţiei. Cu sau fără Ponta, viitorul PSD nu este deloc limpede.