Firma Coriolan, staţie pe drumul aurului de contrabandă. Povestea zecilor de kg de aur confiscate

Lovitură năucitoare pentru cel supranumit „Regele aurului“ din Iaşi. Poliţiştii de la Crimă Organizată au ridicat din magazinele „Coriolan Aur Smarald“ kilograme întregi de aur, lingouri şi bijuterii. De asemenea, alţi doi patroni de amaneturi din oraş au rămas fără kilograme de bijuterii. Valoarea aurului confiscat numai la Iaşi valorează pe piaţă circa 18 miliarde de lei vechi. Surse din cadrul anchetei în care a fost audiat şi Aurel Mânzăţeanu (foto), patronul „Coriolan“, spun că de la cei trei administratori de firme ieşeni a fost ridicată cantitatea de 10 kg de aur, cea mai mare parte lingouri şi bijuterii de la „Coriolan Aur Smarald“. La nivel naţional, cantitatea confiscată în cadrul anchetei este uriaşă: 67 kg. Procurorii suspectează că lingourile şi bijuteriile ar fi fost turnate într-o topitorie clandestină, cu aur provenit din contrabandă. Mânzăţeanu a fost ridicat de poliţiştii DIICOT şi trimis la Alba Iulia, alături de ceilalţi doi patroni de firme de amanet. În total, în Iaşi, DIICOT a făcut  12 percheziţii. În acest dosar uriaş au fost audiate, cu o discreţie maximă, circa 100 de persoane şi au fost făcute peste 220 de percheziţii. Capul uriaşei reţele de contrabandă cu aur este un turc: Sedat Balkan.

Elegantul Aurel Mânzăţeanu (FOTO) este un nume cunoscut în Iaşi, la fel şi firma pe care o administrează: „Coriolan Aur Smarald“. Este cel mai mare producător de bijuterii, în speţă inele şi verighete, din Moldova, poate chiar din România. Mai toţi patronii amaneturilor din Iaşi îl invidiază pentru afacerile pe care le învârte, dar mai ales pentru clădirea pe care a reuşit să o ridice într-o zonă centrală a Iaşului, la Râpa Galbenă. Ca să vă faceţi o idee, firma, prin cele două magazine ale sale din Iaşi şi unul în Bucureşti, a avut în 2012 o cifră de afaceri de peste 8 milioane de lei. O parte din materia primă prelucrată de firma sa provine din Turcia.
Mânzăţeanu, foarte cunoscut printre aurarii din Istanbul, capitala aurului „Mânzăţeanu este foarte cunoscut printre aurarii din Istanbul, unde merge de ani de zile. O mare parte din aurul pe care îl comercializează îl aduce din Turcia“, a spus patronul unui amanet din Iaşi. Aşa se face că Mânzăţeanu a fost prins chiar la mijloc în cadrul anchetei făcute de DIICOT, unde capul reţele este un turc, Sedat Balkan. Acesta introducea aur în ţară ascuns în autocare, material care apoi era topit şi vândut, fără a se mai plăti vreo taxă statului.

Citeste si:

Coriolan vrea pe piaţa externă. Vezi cum arată „Hermione”, noua colecţie de inele de logodnă 2014

Pe 9 decembrie, procurorii DIICOT Alba Iulia au descins la peste 100 de persoane din 29 de judeţe. La Iaşi, dis-de-dimineaţă, poliţiştii de la Crimă Organizată au descins la punctele de lucru ale firmei, cât şi la domiciliul acestuia. „În total, în cadrul anchetei a fost ridicată cantitatea de 67 kg de aur, din care 10 kg de aur numai din Iaşi, sub formă de lingouri şi bijuterii. O parte din aur a fost ridicată pentru că exista o diferenţă în documentele de casă şi faptic. Din Iaşi au fost ridicate trei persoane şi aduse la Alba Iulia, pentru audieri. De asemenea, se suspectează că la Iaşi a fost topit aur într-o topitorie clandestină“, au precizat surse din cadrul anchetei desfăşurate de procurorii din Alba Iulia. „Singurul din Iaşi care are instalaţie de topit aur este Mânzăţeanu. Valorează peste 100.000 de euro“, a spus patronul unui alt amanet din Iaşi.

„Nu dau declaraţii, nu pot spune nimic“

Zilele negre au început pentru „Regele aurului“ pe 9 decembrie, când poliţiştii de la Crimă Organizată au descins în birourile şi casa acestuia. Surse din cadrul anchetei vorbesc despre faptul că au fost percheziţionate şi femei, probabil angajate sau membri ai familiei, pentru acest scop fiind trimisă o poliţistă. „Au fost făcute în jur de 12 percheziţii în Iaşi. Au fost ceruţi mai mulţi poliţişti pentru a ajuta. Aurul confiscat a fost ambalat şi trimis la Alba Iulia, ca şi administratorii celor trei firme“, au precizat surse din cadrul anchetei. În prezent, Aurel Mânzăţeanu este cercetat în libertate, ca şi ceilalţi doi administratori de amaneturi din Iaşi. Dată fiind complexitatea dosarului, reporterii „Ziarului de Iaşi“ au încercat două zile la rând să ceară un punct de vedere celui care controlează firma „Coriolan Aur Smarald“, dar acesta nu a dorit sub nicio formă să confirme sau să infirme suspiciunile anchetatorilor. Marţi, Mânzăţeanu a acceptat la un moment dat să vorbească cu reporterii „Ziarului de Iaşi“, dar apoi a renunţat. „Nu vreau să dau declaraţii, nu pot spune nimic. Nu am ce să zic. Vă mulţumesc frumos că mă înţelegeţi“, a spus diplomat Mânzăţeanu. Ulterior, reporterii l-au contactat din nou telefonic, apoi l-au căutat la birou. „Nu ştiu şi nu vă pot da nicio declaraţie. Nu ştiu nimic“, a spus acesta când a fost întrebat dacă este adevărat că opt kilograme de aur în lingouri şi bijuterii din totalul celor zece ridicate de poliţişti erau de la firma lui.

Reţeaua funcţiona ca în filme, cu ajutorul kurzilor

Reţeaua de contrabandă pusă la cale de turci pentru a introduce aur în ţară funcţiona ca în filme. Bijutierii dădeau comandă turcilor pentru o anumită cantitate de aur, iar materialul preţios intra în ţară pe ascuns, la bordul autocarelor. Turcii, de origine kurdă, achiziţionau bijuterii la preţuri foarte mici, de la amaneturi, apoi le transportau ilegal în alte ţări, unde le topeau, confecţionau bijuterii noi, apoi le reintroduceau ilegal în circuit. „Se acţiona printr-o firmă de transport cu mai multe autocare, precum şi, pentru distribuţia în mai multe ţări din Europa, cu mai multe maşini mici şi persoane, în ţări cum ar fi Italia, Germania, Polonia, Ungaria, Ucraina. Toate autovehiculele folosite, chiar şi autocarele, aveau spaţii confecţionate special, probabil făcute în Turcia, care se deschideau codat. După punerea contactului, se apăsau butoane şi spaţiile se deschideau electric. Spaţiile erau fie în instalaţia de aer condiţionat sau airbag, sub scaunele din faţă ale maşinii sau în alte părţi. Cea mai mare cantitate de bijuterii ridicată la un transport a fost de 20 kilograme. Un transport intern ducea între 10 şi 20 de kilograme“, a explicat la momentul audierilor Ioan Mureşan, procurorul şef al DIICOT Alba Iulia. Prejudiciul cauzat statului prin neplata de taxe vamale, accize, TBA şi alte impozite este de 2,5 milioane lei, numai pentru cantitatea de bijuterii confiscată.

Drumul de la inginer la fosta Terom până la afacerile pe picior mare cu aur

Cel supranumit şi „Regele aurului“ din Iaşi, Aurel Mânzăţeanu, a lucrat în trecut ca inginer energetician la Combinatul de Fibre Sintetice „Terom“, până în 1996. În 1993 a deschis un magazin de bijuterii, dar s-a reorientat repede către amanet. „De la amanet rămâneau bijuteriile purtate. Mai întâi am recondiţionat bijuteriile rămase de acolo. Încet-încet, am făcut mici reparaţii, apoi am achiziţionat o instalaţie de turnare bijuterii de aur. Nici această instalaţie nu a mers prea bine, pentru că e dificil să lucrezi cu metale preţioase, iar la acea vreme se percepeau şi accize la bijuterii producţie proprie, ceea ce le făcea puţin accesibile. Oficial, bijuteriile de aur nu se vindeau bine din cauza accizelor, şi piaţa părea că nu se mişcă deloc, în timp ce piaţa neagră era înfloritoare“, a declarat Mânzăţeanu anul trecut, într-o revistă mondenă. Producţia acestuia de verighete şi inele de logodnă a început în anul 2000, ultimul utilaj achiziţionat pentru producţie valorând aproximativ 500.000 de euro. În prezent, afacerea familiei este condusă de tatăl, Aurel Mânzăţeanu, cât şi de fiul acestuia, Dragoş Mânzăţeanu.