Ieşenii, ieftin de cumpărat de către guvernanţi. Bani pentru Aeroport, cât pentru o haltă

Secţiunea din masterplan dedicată transporturilor aeriene a fost discutată ieri la Bucureşti de ministrul transporturilor, Ioan Rus şi reprezentanţii aeroporturilor din ţară. „S-a pornit pe cifre greşite, din 2011, în condiţiile în care în ultimii ani a fost o dinamică spectaculoasă în industria aeronautică. Apoi, în masterplan apar erori grave, fundamentale, care ar putea face masterplanul inaplicabil, chiar în forma de acum“, a rezumat directorul Aeroportului, Marius Bodea.

Masterplanul de transport reprezintă practic cadrul general care stabileşte proiectele pentru care vor fi cheltuiţi banii europeni alocaţi domeniului până în 2020. După avizarea masterplanului de către Comisia Europeană, proiectele de investiţii viitoare nu vor putea obţine finanţare decât dacă sunt prevăzute în document. În cazul tuturor celor 21 de aeroporturi din ţară, în elaborarea masterplanului au fost folosite informaţii din 2011. În cazul Iaşului, masterplanul menţionează un trafic de pasageri de 184.483 în 2011, faţă de Bacău, care a avut 327.414 pasageri. În perspectivă, masterplanul apreciază că Bacăul va avea 1,2 milioane pasageri în 2020, faţă de doar 714.000 ai Iaşului. În cei doi ani scurşi până acum, numărul pasagerilor care au folosit aeroportul Bacău a scăzut la 300.000, în timp ce la Iaşi s-a ajuns anul trecut la 232.000 de pasageri. Totodată, dacă în 2011 de la Iaşi decolau avioane doar spre Bucureşti şi Viena, acum sunt 7 rute regulate externe, iar din decembrie vor fi 9. De asemenea, masterplanul menţionează în dreptul Iaşului existenţa unei piste de 1.800 metri, cu rezistenţă scăzută, ceea ce impune restricţii în utilizare. Implicit, perspectivele de dezvoltare ale Iaşului sunt mai reduse, el fiind situat pe ultima poziţie între aeroporturile definite de masterplan ca huburi internaţionale. „Avem pistă de 2.400 de metri, fără absolut nicio restricţie în utilizare. Noi am cerut fonduri pentru pistă de 3.000 de metri, masterplanul prevede doar nişte bani pentru creşterea capacităţii portante. Este ridicol“, a spus Bodea.

Am primit de 9 ori mai puţin decât am cerut

Conform masterplanului, zona de captare a Iaşului, respectiv cea din care ar putea fi recrutaţi pasagerii, numără 1,04 milioane de locuitori, de peste trei ori mai mică decât cea estimată de reprezentanţii Aeroportului. Pentru Bacău, zona de captare este estimată în masterplan la 1,7 milioane de locuitori. Necesarul de investiţii în cazul celor două aeroporturi este văzut net în favoarea Bacăului. Astfel, ieşenii au solicitat înscrierea în masterplan a proiectelor de construire a unui terminal nou, cu acces dinspre Aroneanu, de mărire a platformelor de garare, construirea unui terminal cargo pentru mărfuri, a unui hangar de mentenanţă pentru aeronave şi prelungirea pistei la 3.000 de metri. În total, cele cinci proiecte valorează aproximativ 100 milioane euro. Dintre acestea, s-a avizat favorabil doar construirea terminalului cargo şi extinderea terminalului actual, precum şi acordarea unor sume pentru creşterea capacităţii portante. În total, Iaşului i-ar fi suficiente până în 2020 aproximativ 11,3 milioane euro. În cazul Bacăului, se prevede extinderea terminalului, a platformei, creşterea capacităţii portante a pistei şi realizarea unui terminal cargo, valoarea cumulată a proiectelor ridicându-se la 90,9 milioane euro.

„Masterplanul intră în contradicţie flagrantă cu principiile Comisiei Europene“

Până şi aeroportul din Tulcea, care a avut în 2011 un trafic de 1.900 de pasageri, ar urma să primească mai mulţi bani pentru investiţii. La Tulcea se prevede extinderea terminalului de pasageri şi a platformei, contra sumei de 18,6 milioane euro. „Problema fundamentală a masterplanului este faptul că intră în contradicţie flagrantă cu principiile adoptate de Comisia Europeană. Să spui în masterplan că aeroportul Bacău este prioritar în zonă, în condiţiile în care în 2007 comisia JASPERS a spus că Iaşul trebuie finanţat, nu Bacăul sau Suceava, este absurd. În 2013 s-a reiterat că eligibile pentru finanţări sunt Iaşul, Craiova şi Oradea, nu Tulcea sau Aradul. Rămân la finanţare aeroporturile care au potenţial ca afacere. Nu mai spun că Iaşul este recunoscut ca hub internaţional, dar nu se prevede construirea unui hangar de mentenanţă. Nu există aşa ceva în toată lumea. Nu există hub fără posibilitatea mentenanţei“, a spus Bodea.

Discuţiile de la Ministerul Transporturilor nu au dus la o concluzie fermă. Aeroporturile din ţară urmează să trimită Ministerului informaţiile actualizate în cursul săptămânii viitoare.

Până la sfârşitul lunii, masterplanul ar trebui modificat, după consultarea şi a reprezentanţilor firmelor din industria aeronautică.