Împăratul Vlasov joacă la ruleta justiţiei

Suma reprezenta o parte dintr-o mită totală de 1 milion de euro pe care Vlasov a cerut-o omului de afaceri, în schimbul traficării influenţei pe care a spus că o are la Curtea de Arbitraj Internaţional, unde respectivul om de afaceri se judeca cu un alt afacerist. După ce a intrat în puşcărie, Vlasov a fost judecat într-un alt dosar, unde acuzaţia a fost de dare de mită. În cel de-al doilea dosar, Vlasov a fost acuzat că a făcut presiuni pe lângă un parlamentar pentru ca instituţia Registrului Comerţului să fie trecută, printr-o lege, din subordinea Ministerului Justiţiei în cea a Camerei de Comerţ şi Industrie a Ro­mâniei, pe care Vlasov o controla. El este acuzat că i-a solicitat fostului deputat Mircea Grosaru să îi susţină interesele prin promovarea unui proiect de lege care prevedea trecerea Registrului Comerţului de la Ministerul Justiţiei la CCIR. De asemenea, Vlasov ar fi încercat să influenţeze mai mulţi parlamentari – Florin Iordache, Alina Gor­ghiu şi Aurel Vainer – în vederea semnării şi susţinerii proiectului de lege. Procurorii susţin că solicitarea a fost formulată de Vlasov în contextul demersurilor acestuia de a influenţa adoptarea unui act normativ prin care Camera de Comerţ şi Industrie a României să poată prelua Oficiul Naţional al Registrului Comerţului. Scopul determinant al acestui demers legislativ îl reprezenta controlarea veniturilor obţinute din activitatea desfăşurată de Registrul Comerţului. În schimbul susţinerii proiectului de lege, Vlasov i-a promis deputatului Mircea Grosaru că îl va numi în funcţia de arbitru la Curtea de Arbitraj Comercial Internaţional de pe lângă CCIR.

Având peste 60 de ani şi o pedeapsă rezultantă de sub 10 ani, Mihail Vlasov ar putea fi eliberat condiţionat în minimum 7 luni, dacă e să ne raportăm la pedeapsa stabilită vineri de judecătorii ieşeni. Până acum, el a executat efectiv în sistemul penitenciar, 1 an şi 10 luni. O altă lună a petrecut-o în arest preventiv şi alte patru luni a fost arestat la domici­liu. Rezultă că, până în acum, Vlasov a fost privat de libertate 2 ani şi 3 luni, fiind eligibil pentru liberarea condiţionată atunci când va fi executat cel puţin 2 ani şi 10 luni din pedeapsă (adică jumătate). Totuşi, situaţia sa este incertă în condiţiile în care Vlasov mai este judecat şi în dosarul „Romexpo“. Dacă o eventuală pedeapsă în acest al treilea dosar va fi dată până la executarea actualei condam­nări, va fi făcută o nouă contopire, regula urmând a fi ca o treime din pedeapsa mai mică să fie adăugată la cea mai mare. În acest caz, şi termenul la care se poate aplica libe­rarea condiţionată va fi decalat. 

Judecat într-un al treilea dosar cu prejudicii de 54 de milioane de lei

Într-un al treilea dosar, Vlasov este acuzat de folosire a influenţei sau autorităţii în scopul obţinerii unor foloase (11 acte materiale), delapidare (17 acte materiale), fals în înscrisuri sub semnătură privată (nouă acte materiale), în formă continuată. Alături de Mihail Vlasov, pentru fapte similare, au mai fost deferiţi justiţiei fiica sa – Ingrid Vlasov, soţul acesteia – Marian Nedelcu, la data fap­telor administrator al unei societăţi, Rodica Luiza Grigorescu, la data faptelor secretar general CCIR, Mariana Rodica Suciu, la data faptelor director general la SC Romexpo SA, şi Nicolai Zdrobici. Cornelia Liliana Şte­fănescu, şefă a Cancelariei CCIR, a încheiat cu procurorii anticorupţie un acord de recunoaştere a vinovăţiei. DNA susţine că, în perioada 2008 – 2014, Mihail Vlasov, abuzând de funcţia deţinută şi de influenţa dobândită în această calitate, a întreprins demersuri pentru obţinerea unor foloase materiale personale şi pentru persoane din anturajul său, în detrimentul instituţiei pe care o reprezenta. Potrivit procurorilor, au fost adus grave prejudicii atât Camerei de Comerţ, cât şi SC Romexpo SA la care CCIR este acţionar majoritar.

A ridicat 47 de milioane de lei din casierie!

„După ce a preluat conducerea CCIR, Mi­hail Vlasov a întreprins acţiuni astfel încât bani din bugetul instituţiei să ajungă la diverse entităţi/societăţi comerciale, în sco­pul sprijinirii intereselor materiale proprii sau ale unor membri de familie, prin încheierea de contracte şi convenţii. Concret, el şi-a folosit autoritatea şi influenţa faţă de inculpatele Ştefănescu, Gri­gorescu şi Suciu, pe care le-a determinat să semneze contracte în fals, având drept scop însuşirea şi respectiv folosirea resurselor materiale ale celor două entităţi“, spun anchetatorii.