Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

vineri, 29.03.2024

Împrumutul CJ pentru asfaltări: care sunt subaxele de drumuri judeţene ce vor fi modernizate

GALERIE
drum judetean modernizare
  • drum judetean modernizare
- +
Valoarea împrumutului judeţului va fi de 100 milioane lei, CJ contribuind cu tot atât. Reabilitarea celor opt subaxe se va face în următorii patru ani. Care sunt acestea şi cu care se va începe?

Mai multe coclauri ale ju­deţului ar putea să vadă asfalt în următorii patru ani. Plenul Consiliului Judeţean a fost che­mat astăzi într-o şedinţă extraordinară pentru a desemna banca de la care instituţia va împrumuta 100 milioane de lei. Banii ur­mează să fie utilizaţi în exclusivitate pentru lucrări de reabilitare a drumurilor judeţene. La cei 100 milioane de lei împrumutaţi urmează să fie mobilizată din resursele proprii ale CJ o sumă echivalentă, în baza unor credite de angajament. Direcţia Judeţea­nă de Administrare a Drumurilor şi Podurilor ar avea astfel la dispoziţie în următorii ani o sumă totală de 44 milioane de euro, suficientă pentru efectuarea de lucrări pe aproximativ 150 km.

Maricel Popa: „La piatră te fură cel mai uşor“

„Sigur este un lucru: nu vor mai exista cârpeli pe drumurile judeţene şi nici pietruiri. Covor de asfalt de la un cap la altul. S-au cheltuit sume fantastice pe lucrări de un kilometru aici, doi kilometri dincolo, an după an. La pietruiri te fură cel mai uşor. După un an, doi, dacă piatra este pusă prost, se amestecă cu pământ şi nimeni nu mai poate şti câtă piatră s-a pus“, a declarat preşedintele CJ, Maricel Popa.

Conducerea CJ a purtat ne­gocieri cu 8 instituţii bancare, respectiv Banca Europeană de Investiţii (BEI), Banca Euro­peană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) şi cele şase bănci din România care au o cotă de minim 7% pe piaţa naţională şi sucursale în Iaşi, respectiv BCR, BRD, Banca Transilvania, Raif­feisen, CEC şi Unicredit. CJ a solicitat un credit de până la 30 milioane de euro, cu o perioadă de graţie de minim 4 ani şi o perioadă de rambursare de minim 10 ani. Diferenţierea dintre bănci a fost făcută de costul total al împrumutului, respectiv dobânzi şi comisioane. Cele mai bune condiţii au fost oferte de BEI, în cazul căreia costul creditului ridicându-se la 1,5 milioane de euro, în condiţiile unei durate de rambursare de 20 de ani. În cazul BERD, costul creditului s-ar ridica la 2,3 milioane de euro, cu rambursarea în 8 ani. Comi­sioanele şi dobânzile practicate de Banca Transilvania ar fi dus la un cost al creditului de 4,3 mi­lioane de euro. Cea mai dezavantajoasă ofertă a fost apreciată ca fiind cea a BCR, în cazul căreia dobânzile şi comisioanele ur­mând să fie de 32,6 milioane de euro. „Alegerea va fi făcută de consilieri. Noi punem documentaţia pe masă, discutăm tot ce e discutat şi dăm toate detaliile necesare“, a spus Popa.

BEI: dobândă de 0,6% la euro

Dacă alegerea consilierilor se va opri asupra BEI, CJ va beneficia de un împrumut de 22 mi­lioane de euro, pentru care s-a propus o perioadă de graţie, în care nu se plătesc dobânzi, de 4 ani, şi una de rambursare de 20 de ani. BEI nu a solicitat nici plata unui comision de analiză a do­sarului şi nici a unuia de gestiune, iar dobânda cerută este de 0,6%. Conform aprecierii preşedintelui CJ, contractul de creditare ar putea fi încheiat în cursul lunii mai. La acea dată ar putea fi deja în curs şi procedurile de pro­iectare a lucrărilor, acestea urmând să înceapă în primăvara anului viitor. „Din credit vom ataca primele 5 subaxe de transport. Pe celelalte trei subaxe vom lucra cu banii noştri, cu bani europeni sau guvernamentali. Vrem ca în momentul în care vom începe rambursarea creditului să avem deja 250 km de drumuri reabilitate. Obiectivul este perfect realizabil“, a încheiat Popa.

Subaxele ce vor fi reabilitate:

1. DJ 246 limită judeţ Vaslui - Tufeştii de Sus - Scânteia - Şcheia - Drăguşeni - Ipatele - Ţibăneşti - 36,1 km

2. DJ 281C intersecţie DN 28A (Blăgeşti) - Hărmăneşti - Todireşti - Coasta Măgurii - intersecţie DN 28B (Cotnari) - 25 km

3. DJ 244D limită judeţ Vaslui - Dolheşti - Ciorteşti - Coropceni (intersecţie DN 24) - 11,2 km

4. DJ 208N Lespezi - Vânători şi DJ 208F Heci - Tătăruşi - Iorcani - limită judeţ Suceava - 17,4 km

5. DJ 280D intersecţie DN 28A (Ruginoasa) - Heleşteni; DJ 208G Kogălniceni - Oboroceni - intersecţie DJ 280; DJ 207M intersecţie DN 28 - A.I. Cuza şi DJ 201C limită judeţ Neamţ - Răchiteni - intersecţie DN 28 - 24,1 km

6. DJ 249E intersecţie DN 28 (Tomeşti) - Ţuţora şi DJ 249D intersecţie DJ 249E - Moreni - Prisăcani - Măcăreşti - Grozeşti - DJ 244F - 36,5 km

7. DJ 282D Româneşti - Podu Iloaiei - Popeşti - Mădârjac - 28,9 km

8. DJ 282B intersecţie DN 24C - Bivolari - Traian - Spineni - intersecţie DJ 282F şi DJ 282F intersecţie DJ 282C - Andrieşeni - 25,8 km

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Cine profită de madam Şoşoacă

Pavel LUCESCU

Cine profită de madam Şoşoacă

Campania care urmează la Iaşi nu trebuie să devină un circ de tip Şoşoacă, decât dacă vrem să ne batem joc de viitorul acestui oraş. Nu vreau să spun că madam SOS România ar trebui ignorată, ci că n-ar fi rău dacă am încerca să înţelegem mai mult ce are în cap când vine vorba de viitorul oraşului şi mai puţin ce vrea ea să ne vândă, adică scandal.

opinii

Distrugerea statuilor

Alexandru CĂLINESCU

Distrugerea statuilor

Frenezia negatoare woke e urmarea obscurantismului, a fanatismului şi a inculturii. Ideologii woke au cale liberă în mass-media, au pătruns în universităţi şi în şcoli. Acţiunile lor n-au nimic comun cu adevărul istoric. Ei pretind că fac dreptate celor ai căror strămoşi au fost umiliţi şi exploataţi, în realitate manipulează istoria şi adâncesc fracturile sociale.

De ce este atât de aspru Postul Mare?

pr. Constantin STURZU

De ce este atât de aspru Postul Mare?

Faţă de celelalte posturi de peste an, Postul Mare (care precede Sfintele Paşti) este considerat unul aspru, atât din punct de vedere alimentar, cât şi din alte puncte de vedere. De ce este – sau ni se pare a fi – Postul Mare atât de aspru? De ce, în genere, ne este atât de greu să postim? Din mulţimea de posibile răspunsuri, să reflectăm azi la trei dintre ele.

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

pulspulspuls

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister tace şi face pe piaţa politichiei locale în această perioadă, stimaţi electori: cine va face listele de candidaturi de la parlamentarele din toamnă la liberalii ieşeni? 

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri