Înainte de campanie la Iaşi

În acest text care se va referi cu precădere la alegerile din circumscripţia Iaşi, voi încerca să menţin abordarea din prima parte: discuţiile despre temele şi şansele electorale vor mai aştepta. Apoi, întrucât închei textul înainte de definitivarea listelor, nu voi face referire la persoanele care îşi prezintă candidatura.

Nici nu este mare nevoie, dacă vrem să anticipăm măsura în care votul din judeţul nostru se va îndepărta de tiparul obişnuit. Aranjamentul USR cu formaţiunea „Pentru Iaşi”, care pare să aibă o cotă bună, ar putea face ca Iaşul să fie o filială foarte bine plasată în ierarhia internă a acestei formaţiuni. Aşadar, dacă va depăşi pragul electoral, va primi mandat (sau mandate) aici. Dar chiar şi în ipoteza improbabilă a eşecului naţional, voturile numeroase de la Iaşi ar face ca zestrea adversarilor să fie mai mică. Or, procesul de redistribuire va implica o concurenţă între filialele judeţene ale aceluiaşi competitor, pentru mandatul „cuvenit”. Votul pentru USR va pune sub presiune candidaţii marginali ai celorlalte partide, ale căror mandate se decid adesea la câteva sute de voturi. Probabil că s-ar putea formula argumente similare şi în cazul PRU, care nu pare capabil să prindă legislativul, dar ar putea obţine un scor bun la Iaşi.

Aşadar, acesta ar fi un prim semnal că Iaşul va fi o circumscripţie uşor atipică. Tot în conexiune cu o posibilă străpungere a USR la nivel naţional – nu e nevoie să fie impresionantă, e suficient să se depăşească pragul – va fi interesant să evaluăm care este raportul de forţe între PSD şi principalii săi doi adversari, luaţi împreună. Desigur că, iniţial, USR a dorit să se delimiteze de ambele forţe consacrate, dar ultimele săptămâni – mai ales după intrarea în ecuaţia politică (mai degrabă post-electorală decât electorală) a premierului Cioloş  – justifică această catalogare. Ar fi un exerciţiu mai interesant decât interpretarea diferenţelor între PSD şi PNL, pentru că sistemul naţional de partide pare să se îndepărteze de modelul „doi mari, restul mici” (aşteptat cu speranţă de liberali) către unul în care PSD va putea fi echilibrat doar de o alianţă pre- sau post-electorală. Va fi extrem de interesant să vedem cum se poziţionează Iaşul pe o asemenea hartă.

Unul dintre motive este acela că multă lume tinde să analizeze congruenţa între votul pro- sau anti-PSD şi nivelul de dezvoltare socioeconomică. În alegerile locale – se afirmă – nu ar trebui să ne aşteptăm la o suprapunere prea fidelă, nici chiar în scorurile de la consiliile judeţene, unde scrutinul este mai „politic”. În cazul legislativelor şi prezidenţialelor, însă, am văzut în trecut că s-a făcut uz (şi chiar abuz) de asemenea hărţi care supraestimează influenţa factorilor socieoeconomici. Judeţul Iaşi s-a dezvoltat în ultimii ani, pe un fond economic favorabil, post-criză; dar acest proces s-a concentrat mai ales într-o zonă restrânsă din interiorul şi din jurul municipiului, astfel încât va trebui să izolăm mai clar zonele de progres şi stagnare şi să le analizăm opţiunile.

În fine, date fiind frământările ce au însoţit procesele de elaborare a listelor partidelor, ar trebui să ne aşteptăm la o atenţie sporită acordată candidaţilor din vârf. Ne vom dezobişnui repede de votul uninominal, dar suntem la primul scrutin legislativ de listă din ultimii doisprezece ani. Ar fi extrem de interesant să vedem cum au (re)înţeles filialele ieşene semnificaţia „capului de listă”, chiar prin comparaţie cu judeţe pe care le considerăm din aceeaşi divizie ca mărime, importanţă economică şi culturală, ambiţii. Sau, într-un sens mai larg, am putea analiza „modulele eligibile”. Votul în colegii restrânse pe care l-am practicat în 2008 şi 2012 era mai egalitarist, iar profilul electoral al filialei era mai greu vizibil. Acum, chiar dacă nimeni nu neagă că, în anumite cazuri, poate fi important şi un candidat din partea inferioară a listei, profilul şi atitudinea filialei reies cu mare uşurinţă din ordonarea pe care o efectuează la vârf. Sigur că se amestecă frecvent şi forurile naţionale, ceea ce face ca lucrurile să devină mai dificile, dar asta nu ne împiedică să comparăm. Din câte se pare, ar fi unul dintre cele mai promiţătoare domenii de analiză, dar pentru asta va trebui să aşteptăm forma finală a listelor.