Cine riscă să facă un infarct înainte de 50 de ani? 

Consumul de anticoncepţionale alături de fumat constituie o asociere dezastruoasă, ce duce la creşterea riscului de infarct la femeile tinere. Cel mai frecvent, nu vom vorbi de un singur factor de risc implicat ci de un cumul al acestora. Stresul vieţii cotidiene, sedentarismul alături de alimentaţia nesănătoasă tip fast -food, vor duce inevitabil la obezitate şi la diabet zaharat. Poate cel mai important factor de risc îl constituie fumatul. Creşterea numărului de fumători în rândul persoanelor tinere a dus la creşterea numărului de pacienţi cu boli cardiovasculare. Nu trebuie uitat abuzul de energizante sau etnobotanice, întâlnit din ce în ce mai frecvent la tineri. 

Semne şi simptome care preced apariţia unui infarct

După cum ştim, infarctul miocardic apare atunci când unul din vasele care irigă inima (arterele coronare) se înfundă. La fel ca şi în cazul vârstnicilor, la tineri pot exista o serie de semne şi simptome care preced apariţia unui infarct, cu zile sau chiar săptămâni. Suferinţa miocardică secundară îngustării arterelor coronare prin plăci de grăsime organizate sub formă de „plăci de aterom“, duce la apariţia durerii retrosternale (angină pectorală). Aceasta apare, cel mai frecvent, în condiţiile unui efort intens, la frig sau la stres emoţional. Aceste dureri cedează în repaus şi pot fi foarte uşor trecute cu vederea, mai ales de tineri, care le pun pe seama extenuării fizice sau a stresului. 

Investigaţii

De reţinut că orice durere toracică, mai ales la un pacient tânăr, trebuie investigată într-un serviciu dotat cu mijloace de diagnostic al patologiei coronariene. Investigaţiile efectuate, electrocardiograma, ecocardiografia, analizele de sânge, testul de efort şi, eventual, coronarografia vor putea să stabilească un diagnostic cert, medicul putând astfel să decidă un tratament pe care cel în cauză va trebui să îl respecte. În egală măsură, o durere toracică poate să fie cauzată fie de o pericardită – acumulare de lichid în jurul inimii, sau de o inflamaţie a muşchiului inimii – miocardită, cauzată de infecţii cu diferiţi germeni.

Există bineînţeles şi situaţii în care tinerii pot dezvolta infarct miocardic, ei neavând leziuni ateromatose vizibile. Poate fi cazul unei tromboze acute a unui vas coronarian generată de o anomalie genetică – lipsa unor factori de coagulare care vor duce la apariţia unui cheag de sânge care obstruează artera coronară. În plus, există dureri toracice care nu au legatură neapărat cu inima; însă, întotdeauna vor trebui excluse toate cauzele care pot duce la un infarct miocardic.

Depistat precoce, un infarct miocardic apărut chiar şi la o vârstă tânără, se poate trata corect!

Un alt lucru care ar trebui menţionat este că, depistat precoce, un infarct miocardic apărut chiar şi la o vârstă tânără, se poate trata corect şi persoana poate avea o viaţă absolut normală. însă, este necesar ca persoana în cauză să respecte indicaţiile medicului specialist privind medicaţia şi să işi schimbe stilul de viaţă. În Iaşi există posibilitatea de a trata corect infarctul miocardic acut conform ghidurilor şi recomandărilor aflate în viguare la momentul actual. Posibilitatea efectuării coronarografiei, o investigaţie invazivă cu ajutorul căreia se obiectivează zona unde artera coronară este ocluzionată, alături de posibilitatea deschiderii vasului responsabil de infarct prin efectuarea angioplastiei cu implanatarea unui stent, a crescut mult supravieţuirea şi calitatea vieţii pacienţilor cu infarct miocardic.

Reţinem, în consecinţă, că persoanele tinere pot asocia un cumul de factori de risc care conduc precoce la îmbătrânirea vaselor inimii şi cresc mult riscul de infarct miocardic. Vârsta „sub 50 ani“ nu mai este un scut care ne păzeşte de astfel de probleme. Mai mult, experienţa acumulată în ultimii ani ne-a aratat că infarctul miocardic acut nu mai este doar o problemă a vârstnicului, ci devine din ce în ce mai frecvent un pericol real pentru persoanele chiar şi până la 40 ani. A fi tânăr nu este echivalent cu a fi sănătos. Un control adecvat al factorilor de risc, încetarea fumatului, diagnosticul hipertensiunii arteriale sau al diabetului zaharat, constituie măsuri principale care trebuie adoptate de tineri pentru a scădea rata de apariţie a infarctului miocardic“.

Cum pot evita un al doilea infarct?

După externare, pacientul cu IMA recent trebuie să intre într-un program de reabilitare postinfarct. Elementele esenţiale de reabilitare care trebuie respectate şi care îl pot feri de riscul producerii unui al doilea IMA sunt următoarele:

► reluarea progresivă a efortului fizic prin practicarea unor programe specifice detaliate de medicul specialist;

► corectarea factorilor de risc aterogeni modificabili: interzicerea fumatului; controlul tensiunii arteriale; echilibrarea diabetului zaharat dacă este cazul; scăderea ponderală; normalizarea profilului lipidic (n.r. – normalizarea valorii colesterolului, trigliceridelor);

► educaţie medicală privind recunoaşterea simptomelor pentru care trebuie administrată nitroglicerină şi adresarea urgentă la medic dacă simptomele dureroase nu pot fi controlate;

► efectuarea pe termen lung a profilaxiei secundare cu medicaţia adecvată: beta-blocante, antiagregante plachetare, inhibitori ai enzimei de conversie, statina, care modifică considerabil prognosticul la distanţă al pacientului.

Bolnavul „disciplinat „e mai ferit de riscul de a face un nou infarct

Bolnavul care a supravieţuit unui IMA şi care se externează din spital trebuie să aibă o discuţie foarte serioasă şi detaliată cu specialistul care l-a tratat. Acesta îi va explica tratamentul medicamentos ce trebuie urmat, dieta şi regimul de viaţă etc. Un astfel de bolnav trebuie să respecte riguros indicaţiile primite şi să urmeze pas cu pas elementele esenţiale de reabilitare. În măsura în care factorii de risc sunt corectaţi – interzicerea fumatului, controlul tensiunii arteriale, echilibrarea diabetului zaharat, dacă este cazul, scăderea ponderală, normalizarea profilului lipidic – deci, în măsura în care pacientul este disciplinat şi urmează schema terapeutică indicată după externare, posibilitatea de a face un nou infarct scade mult. Însă, dacă factorii de risc persistă şi pacientul nu urmează un tratament de prevenţie, şansele de a face un nou IMA sunt la fel de mari.