Dr. Carmen Manciuc, director medical, Spitalul de Boli Infecţioase Iaşi: „TGO – transaminaza glutamică oxaloacetică nu este relevantă pentru o boală hepatică; este mai degrabă relevanţă pentru infarctul miocardic sau atunci când muşchii suferă. Relevantă pentru funcţia ficatului este transaminaza glutam piruvică (TGP), fecvent menţionată  în ulima vreme  ca aminotransferaza alanină (ALAT). În ultima perioadă în limbajul medical şi ca şi prescurtare internaţională, este corect să se folosească ALAT în loc de TGP. Rezultatele acestei analize pot semnala dacă este în suferinţă celula hepatică – hepatocitul – „celula de aur a ficatului“. Bineînţeles, alături de ALAT funcţia ficatului în general poate fi evaluată şi în funcţie de valoarea bilirubinei. Dar, atenţie: blirubina poate să crească şi în alte afecţiuni. De exemplu, în bolil ale cailor biliare – pietre la fiere, icter mecanic etc. Ne confruntăm frecvent cu pacienţi în vârstă care ajung la noi  cu icter, bănuindu-se o hepatită virală acută. Dar, de fapt, cel mai adesea, în astfel de situaţii este vorba de probleme ale căilor biliare sau probleme legate de pancreas şi nu de o suferinţă a ficatului din cauza unei hepatite acute. Subliniez că pentru a se ajunge la un diagnostic corect, nu este suficient să luăm în calcul doar valorile crescute ale ALAT şi ale bilirubinei. Trebuie evaluate şi datele clinice, trebuie făcută o anamneză a stării pacientului. În plus, foarte importante sunt investigaţiile imagistice, în speţă ecografia abdominală. Aceasta poate releva  dimensiunile ficatului, aspecte ale acestuia, procese înlocuitoare de spaţiu – tumori, dar şi existenţa unor obstacole – pietre la fiere – sau probleme cu pancreasul. Repet: alături de rezulatele analizelor şi date despre simptomatologia pacientului, ecografia abdominală poate completa tabloul şi poate conduce spre un diagnostic corect. Creşterea ALAT şi a bilirubinei pot sugera existenţa unei hepatite virale acute. Mai ales pentru Hepatia B care este surprinsă în faza acută mai frecvent decât hepatita C. Bineânţeles, dacă există suspiciunea de hepatită virală acută – ALAT sibilirubina mărită, ficatul mărit plus simptome specifice hepatitei acute – trebuie efectuate analizele pentru anticorpii pentru hepatită B şi C. Medicul specialist este cel care poate interpreta şi corela rezultatele analizelor cu tabloul clinic şi investigaţiile imagistice. În plus, dacă se bănuieşte o hepatită, trebuie discutat cu pacientul şi văzut  dacă a existat un context epidemiologic propice pentru transmiterea virusului. Atenţie, este puţin propbabil să fie vorba de o transfuzie de sânge sau de utilizarea de instrumentar medical în cadrul unui spital. În ultima vreme, în spitale se accordă o atenţie deosebită acestor aspecte. În discuţia cu pacientul trebuie avute însă în vedere alte eventualităţi: piercing, manchiură, pedichiură, administrarea de droguri intravenos şi, nu în ultimul rând, contact sexual neprotejat. Pentru că atât hepatita B cât şi hepatita C sunt boli de transmitere sexuală.

Rezultatele analizelor de sânge corelate cu rezultatele examenului ecografic 

Atunci când alături de rezultatele mărite ale ALAT şi ale bilirubinei, la examenul ecografic se depistează şi ficatul mărit, trebuie exclusă o hepatită virală. Şi atunci se poate vorbi de steatoză hepatică, adică  încărcarea grasă a celulei hepatice – ficatul gras. Steatoza hepatică poate fi depistata la cei care consumă alcool în cantităţi mari dar şi la persoanele obeze. În cazul obezităţii  toate organele interne pot fi încărcate cu grăsime. şi, atunci şi ficatul este mai mare. De asemenea, tot pentru ficatul mărit şi analizele hepatice nu mult peste normal, nu trebuie uitate problemele biliare: dacă bila nu funcţionează bine, aceasta disfuncţionalitate se reflectă şi asupra ficatului. Dacă apar probleme cu bila şi acestea persistă,  în timp şi ficatul suferă. Atunci când vorbim de mărirea ficatului din cauza consumului mare de alcool, a obezităţii sau a problemelor cu bila – acestea pot fi rezolvate în general printr-un regim de viaţă sănătos: fără consum de alcool, trebuie evitate pe cât posibil prăjelile sau grăsimile, trebuie ţinută o dietă pentru scăderea în greutate, plus programul normal de muncă şi odihnă cu respectarea celor opt ore de somn pe zi. Iar pentru problemele căilor biliare trebuie consultat un specialist, în unele cazuri fiind recomandată operaţia de eliminare a pietrelor“. 

Atenţie la ceaiurile „medicinale“:  pot  duce la creşterea transaminazelor!

* Transaminazele sunt enzime produse în celulele ficatului dar şi în alte organe sau ţesuturi; când  sunt distruse enzimele ajung în sânge. TGO se găseşte în mod normal în multe ţesuturi inclusiv în ficat, muşchi, rinichi, inima, creier. Este eliberată în sânge când unul din organe este afectat, deci nu este foarte specifică pentru afectarea ficatului.
* TGP  sau ALAT în schimb se găseşte în majoritate în ficat. De aceea în general valori mari ale TGP în sânge pot însemna o afectare hepatică. Este specifică pentru afectarea ficatului
* Transaminazele sunt crescute la 4% din populaţie fără ca să existe nici un simptom, creşterea fiind depistată întâmplător cu ocazia unui control pentru o altă boală;
* Ceaiurile zise „medicinale“, indiferent de scopul pentru care sunt administrate, pot cauza creşterea transaminazelor în cca 18% dintre cazuri;
* Dacă transaminazele sunt crescute în limite rezonabile, fără a se şti cauza şi fără a avea simptome, se poate încerca diminuarea lor prin schimbarea modului de viaţă: abstinenta la alcool, controlul diabetului şi grăsimilor din sânge, scăderea în greutate, stoparea medicamentelor toxice pentru ficat şi a ceaiurilor;
* Excesul alimentar, excesul de dulciuri sau administrarea de vitamina C anterior recoltării transaminazelor, poate duce la creşterea lor;
* Fumatul – mai mult de 20 de ţigări/zi, poate duce la creşterea transaminazelor;
* Scăderea în greutate cu 1%, scade valoarea transaminazelor cu 8%.

––-

Senzaţia de durere şi plenitutidine este cauzată cel mai adesea de problemele biliare

Adeseori se doreşte efectuarea unor analize şi investigaţii pentru ficat, persoanele în cauză susţinând că „le doare ficatul“. Atenţie, însă:  ficatul nu doare decât foarte rar. Doar când există o distensie rapidă a capsulei hepatice – hematoame subcapsulare sau tumori explozive – situaţii mai rar întâlnite. Ceea ce doare şi disconfortul apărut pot fi cauzate de unghiul hepatic colonic, relevant pentru o boală digestivă – o colită de exemplu. Sau, frecvent în cazul femeilor, poate fi vorba de o colică biliară. Simptomele apar mai ales după prânzuri mai copioase, mai grase. Mai mult, pot apărea şi migrenele biliare – cefalee ( durere de cap), stare de greaţă, uneori cu vertij.  Senzaţia de durere şi plenitudine pe care pacientul o „percepe“ ca şi „durere în zona ficatului“  este dată de fapt de bilă. Medicul de familie este cel care îndrumă pacientul, îi recomandă analizele , investigaţiile necesare sau îl trimite la specialist.