Caută 
4 MIN
Dan Cârlan apus o nivelă pe noua pistă pentru a-i verifica înclinaţia. El susţine posibilitatea ca cei care au construit pista să nu respecte unghiul iniţial şi să fi scăpat de transportul şi nivelarea a 1,7 milioane de metri cubi. Directorul Aeroportului a replicat că o pantă de 1% a fost prevăzută în proiectul iniţial.c
Noua pistă a Aeroportului a fost verificată ieri cu nivela. Participant la inaugurarea pistei pe întreaga sa lungime de 2.400 de metri, prefectul Dan Cârlan i-a măsurat gradul de înclinare, pentru a-şi verifica o informaţie. Prefectul şi-a justificat gestul prin posibilitatea ca datele din studiul de fezabilitate care a stat la baza proiectului de realizare a pistei să nu concorde cu realitatea din teren.
„Studiul de fezabilitate iniţial a fost realizat pentru o înclinare de 0°. În final avem o înclinare de aproximativ un grad, diferenţa de nivel între cele două capete ale pistei fiind de 24 de metri. Dacă facem un calcul, rezultă nişte milioane bune de metri cubi de pământ de umplutură. Mă interesează să ştiu în ce condiţii de înclinare a fost scos la licitaţie acest proiect. Dacă era de zero grade, ar fi incorect să se prezinte altfel lucrurile la sfârşit de drum“, a declarat prefectul.
O înclinare de un grad a pistei pe o lungime de 2.400 de metri corespunde, de fapt, unei diferenţe de nivel de 41 de metri între cele două capete ale pistei. Valoarea de 24 de metri precizată de prefect corespunde unei pante de 1%, de aproximativ jumătate de grad, mai exact 0,57°. Luând în calcul valoarea de 24 de metri estimată de prefect şi lăţimea de 60 de metri ai pistei, înclinarea pistei se traduce într-un volum de 1,73 milioane metri cubi. Concret, dacă pista trebuia să fie absolut plană, iar constructorii au construit-o cu o înclinaţie de jumătate de grad dinspre nord spre sud, aceasta ar însemna că au scăpat de transportul şi nivelarea a până la 1,73 milioane metri cubi de pământ.
Prefectul Cârlan a precizat că va solicita în scris precizări din partea conducerii Aeroportului. Directorul aerogării, Marius Bodea, a reacţionat dur faţă de afirmaţiile prefectului. „Am crezut că glumeşte, ştiindu-l o persoană mai jovială. Dacă nu este glumă, este cea mai mare prostie. Există un proiect tehnic care a stabilit o înclinaţie a pistei. Apa trebuie să se scurgă. Este o chestie de fizică elementară. Nu mai spun că în aviaţie nu te joci. Orice se măsoară în milimetri. Nu vorbim de diguri, unde te mai faci că pui un metru de pământ, vii pe urmă şi mai faci nişte lucrări că ţi le-ar fi luat apa şi iei alţi bani“, a spus Bodea. Acesta a precizat că proiectul de construire a noii piste a vizat de la bun început o pantă de 1%. „Aşadar, 1% s-a cerut, 1% s-a ofertat, 1% s-a executat. Punct. Ipoteza pur umoristică a unei piste de 0%, ar fi dus la o realitate în teren prin care capătul noii piste dinspre Aroneanu s-ar fi situat cu minim 24 metri sub nivelul gardului. Aeronavele ar fi aterizat sub pământ. Mă declar profund mâhnit de temele de discuţie născute şi cred că trebuie mai degrabă să măsurăm carenţa Masterplanului General de Transport care în forma de azi loveşte în plin interesele ieşenilor. Ar trebui să mergem împreună la Ministerul Transporturilor, să măsurăm mai degrabă acolo cifrele şi alocările pentru Aeroport, cifre complet nefireşti şi injuste“, a încheiat Bodea.
Reprezentanţii CJ şi Aeroportului au parcurs ieri pista, pe întreaga ei lungime. Pista a intrat complet în exploatare ieri. Lucrările la Aeroport sunt însă departe de finalizare. Şantierul mai cuprinde extinderea platformei de parcare a aeronavelor, lucrare care urmează să se finalizeze în martie 2015. La începutul anului viitor ar urma să înceapă şi lucrările de construcţie a celui de-al treilea terminal al Aeroportului, care trebuie finalizat până în august. De asemenea, pe noua pistă urmează să fie instalată o instalaţie suplimentară de balizaj până la sfârşitul lunii viitoare. Aceasta ar asigura un plus de siguranţă în cazul aterizării în condiţii de vizibilitate proastă. „Ne gândim la o viitoare extindere a pistei până la 3.000 metri. Ne-ar costa cam 6 milioane euro, ceea ce nu este foarte mult. O astfel de lungime ar fi necesară pentru a permite şi decolarea unor avioane Boeing 747 cu încărcătură maximă. Dacă economia Iaşului va putea susţine un business pe profil cargo, vom face şi acest lucru. Putem avea încărcături de la Delphi sau alte companii care pot face exporturi aeriene“, a declarat preşedintele Consiliului Judeţean, Cristian Adomniţei.
