Lecţia de afaceri! Cine este mai bun: Patriarhul Daniel sau Mitropolitul Teofan?

Cele mai recente bilanţuri contabile depuse la Fisc pentru exerciţiul financiar din 2012 arată rezultate surprinzătoare în rândul unităţilor de cult din România. La o primă vedere, am putea considera că actualul Pa­triarh al României i-a lăsat o moştenire fructuoasă înlocui­to­rului său, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, ÎPS Teofan. Po­trivit datelor oficiale de pe mfinante.ro, Mitropolia Moldovei şi Bucovinei şi-a majorat excedentul bugetar de două ori şi ju­mă­tate, urcând de la 1,8 milioane lei în 2011, la peste 4,2 milioane lei anul trecut. De partea cea­laltă, excedentul Patriarhiei Ro­mâne a fost în cădere liberă, de la 27,9 milioane lei în 2011 scă­zând până la 1,2 milioane lei. Adică de 23 de ori. Cu alte cu­vinte, Patriarhia a reuşit să ră­mână pe plus cu o sumă mai mică decât a Mitropoliei Moldo­vei cu circa trei milioane lei.

„Patriarhia este cea mai săracă“

Explicaţiile venite din partea reprezentanţilor celor două instituţii fac lumină în acest caz: Mi­tropolia este bogată în proprie­tăţi, în timp ce Patriarhia „este cea mai săracă dintre toate uni­tăţile bisericeşti“. „Nu avem pă­duri, nu avem vie sau fabrică de lumânări. La Bucureşti, via apar­ţine Arhiepiscopiei Bucu­reş­tiului, nu Patriarhiei. Nu greşim dacă spunem că, dintre toate unităţile bisericeşti, Pa­triarhia este cea mai săracă“, a spus Constantin Stoica, purtă­torul de cuvânt al Patriarhiei Române. Părintele Stoica a ţinut să menţioneze că sumele rămase în cont după încheierea unui an financiar nu reprezintă, practic, un profit, ca în cazul societăţilor comerciale, unde poate fi îm­păr­ţit ca dividende către acţionari. În cazul instituţiilor de cult, excedentul realizat la sfârşitul unui exerciţiu financiar nu este impozitat şi este transferat în bugetul pentru anul următor. Anul trecut, atât din activităţi fără scop patrimonial, cât şi din acitivităţi economice, Patriarhia a obţinut venituri de 66,3 mi­lioane lei, în scădere cu circa 20 de milioane lei de anul trecut. Numai că, simultan cu creşterea veniturilor s-a înregistrat şi o creştere a cheltuielilor totale de circa şase milioane lei, de la 59,1 milioane lei la 65 milioane lei. Potrivit purtătorului de cu­vânt, singurele activităţi productive sunt realizate de tipografia Institutului Biblic şi atelierele de lucru unde se confecţionează obiecte bisericeşti, alături de une­le venituri realizate din chirii. Totuşi, scăderea bruscă a excedentului în 2012 are o explicaţie foarte simplă: în anul 2011, câteva primării din Bucu­reşti au fost filantrope peste măsură. „Motivul scăderii excedentului de la 27,9 milioane lei la 1,2 milioane este unul foarte simplu. Spre finalul anului 2011, Patriarhia Română a primit mai multe sume de bani de la primării din Bucureşti, ca ajutor pentru construirea Cate­dralei Mântuirii Neamului. Tocmai de aceea s-a înregistrat un excedent mai mare decât în anul 2010. Cât despre suma net inferioară celei de anul trecut realizată în anul 2012, este cât se poate de realistă, şi repre­zintă exact diferenţa dintre venituri şi cheltuieli“, a precizat Constantin Stoica.

Terenurile şi pădurile aduc veniturile cele mai mari

De partea cealaltă, Mitropo­litul Moldovei şi Bucovinei, ÎPS Teofan, a continuat cu succes mo­delul de business impus la Iaşi de predecesorul său, Mitro­politul Daniel, actual Patriarh. MMB a reuşit să îşi crească ve­niturile cu circa cinci milioane lei, până la 50,8 milioane lei, şi să îşi mărească excedentul de 2,5 ori, de la 1,8 milioane lei la 4,2 milioane lei. Printre cele mai cunoscute afaceri ale Mitropoliei se numără Spitalul Providenţa, Şcoa­la Varlaam Mitropolitul, Cen­trul de Pelerinaj „Sf. Paras­cheva“, Centrul de Conferinţe Pro­videnţa sau Magazinul MMB, însă nu acestea ar fi principalele surse de venit, potrivit purtătorului de cuvânt al Mitro­poliei. „Veniturile realizate de către Mitropolia Moldovei şi Bucovinei vin şi din tipărirea de cărţi sau de la Spitalul «Pro­videnţa», însă veniturile principale vin din exploatarea tere­nurilor agricole şi forestiere pe care le deţinem“, a spus preotul Constantin Sturzu.

Potrivit mfinante.ro, începând cu 1999 MMB nu a înregistrat niciodată deficit, anul de glorie din punct de vedere al profitului obţinut fiind 2004, când la conducere se afla actualul patriarh al Româ­niei, PF Daniel. Mitropolia avea la acel moment active totale de 263,2 milioane lei şi un excedent de 36,6 milioane lei. La momentul plecării mitropolitului Daniel la Bucureşti, în septembrie 2007, MMB obţinuse pentru anul precedent un profit de 3,8 mi­lioane lei, iar trei ani mai târziu avea să atingă o cifră de 10 mi­lioane lei. Însă, următorii doi ani nu au fost de bun augur, deoa­rece profitul a scăzut cu peste 50% în primă fază, ca în 2011 să se ajungă la 1,8 milioane. Prin­cipala cauză a scăderii, a fost explicată de reprezentanţii MMB pe fondul crizei economice, însă şi prin activităţile filantropice prin care se cheltuiesc anual sume aproape duble faţă de excedentul obţinut. „Nu putem spune că am înregistrat profit, deoa­rece acesta nu este impozitat. Statul ne permite această facilitate doar cu obligaţia de a redistribui excedentul obţinut într-un an în bugetul pe anul următor. În special, excedentul este cheltuit în totalitate pe activităţi filan­tropice. Ca exemplu, anul trecut s-au cheltuit pe astfel de activităţi circa opt milioane lei, aproape dublu faţă de excedentul realizat. Aceşti bani provin, în mare parte, din donaţii“, a explicat Constantin Sturzu.

–––

Episcopia Romano Catolică, venituri mai mici

În ceea ce priveşte Episcopia Romano-Catolică Iaşi, anul 2012 a adus o scădere a veniturilor realizate, dar o creştere semnificativă a cuantumului excedentului, chiar dacă la valori mult mai mici decât cele obţinute de MMB. Faţă de 2011, când au fost obţinute venituri de 7,2 milioane lei şi un excedent bugetar de circa 10.000 lei, ERCIS a reuşit să înregistreze anul trecut venituri cu 1,4 milioane lei mai mici, dar şi un excedent de circa 75.000 lei. Episcopia Romano-Catolică Iaşi are trei surse de venit. De la bugetul de stat revine o parte din salariile preoţilor, parohiile din regiunea Moldovei aduc fonduri pentru dezvoltarea activităţilor pastorale, iar cei mai mulţi bani provin din parteneriate cu diferite episcopii şi parohii din străinătate. Aceste fonduri sunt folosite pentru construcţia de biserici şi aşezăminte.