Caută 
3 MIN
Consilierii PNL şi PMP cer organizarea unei şedinţe extraordinare pe această temă. „După 25 de ani, CJ are un masterplan al drumurilor, întocmit în mandatul trecut. A venit timpul să fie pus în aplicare. Sursele de finanţare există“, a declarat liderul consilierilor PNL, Daniel Minciună. Consilierii PSD resping ideea pe care o cataloghează ca fiind cu „miză politică“.
Opoziţia din Consiliul Judeţean forţează demararea lucrărilor de reabilitare a drumurilor. Un grup de 16 consilieri PNL şi PMP au cerut convocarea unei şedinţe extraordinare a plenului CJ. În cadrul acesteia ar urma să se decidă demararea actualizării indicatorilor tehnico-economici la toate drumurile judeţene incluse în Masterplanul de Transport a cărui formă definitivă a fost stabilită în decembrie anul trecut, prezentarea, stabilirea şi adoptarea montajului financiar şi a cadrului juridic prin care finanţarea să poată fi asigurată şi demararea procedurilor de achiziţii pentru proiectarea şi executarea lucrărilor pentru întreg masterplanul.
Consilierii solicită şi desfiinţarea comisiei de prioritizare a investiţiilor în drumurile judeţene, ca rămasă fără obiect. „Am fost acuzaţi că nu dorim implementarea masterplanului. Am luat astfel iniţiativa, pentru a nu se mai tergiversa lucrurile de către conducerea CJ. După 25 de ani, CJ are un masterplan al drumurilor, întocmit în mandatul trecut. A venit timpul să fie pus în aplicare. Sursele de finanţare există. Ritmul investiţiilor din mandatul trecut trebuie menţinut“, a declarat liderul consilierilor PNL, Daniel Minciună.
Acesta a precizat că implementarea masterplanului ar costa 118 milioane de euro. O sumă de 43 milioane de euro a fost obţinută din decontarea de către Comisia Europeană a lucrărilor de modernizare a Aeroportului. Alte 40 milioane de euro ar putea fi obţinute printr-un credit BERD aflat în curs de negociere. Guvernul ar putea finanţa la rândul său reabilitarea unor subaxe de transport, cu aproximativ 15 milioane de euro. Agenţia de Dezvoltare Nord-Est a avizat favorabil reabilitarea drumului Iaşi – Gropniţa – Sireţel – Lespezi – Bosanci – Ipoteşti – Suceava în cadrul Programului Operaţional Regional 2014-2020. Consilierii PNL şi PMP i-au invitat public pe primarii din judeţ să participe la şedinţă. „Legea spune că şedinţele CJ sunt publice. Toţi primarii din judeţ, indiferent de culoarea politică, sunt interesaţi în egală măsură ca masterplanul să fie pus în aplicare. Îi aşteptăm. Nu vorbim de politică, ci de investiţii, de proiectele Iaşului“, a precizat liderul consilierilor PMP, Alin Aivănaoaei.
Conform legii, şedinţele extraordinare pot fi convocate cu semnăturile a minim o treime dintre consilierii în funcţie. În cazul CJ, sunt suficiente 13 semnături. Pentru adoptarea unor hotărâri însă, sunt necesare minim 19 voturi, reprezentând jumătate plus unu din numărul consilierilor. PNL şi PMP au în total doar 17 consilieri. În lipsa consilierilor PSD şi a celor ALDE, şedinţa se va încheia în cinci minute, din lipsă de cvorum. Reprezentanţii PSD spun de altfel că iau în calcul absenţa de la şedinţă, apreciind demersul PNL şi PMP ca fiind politicianist.
„Considerăm că demersul celor de la PNL şi PMP este unul cu miză politică, în încercarea de a-şi asuma implementarea masterplanului drumurilor judeţene, acum, în preajma alegerilor parlamentare. Ar fi absurd ca noi, cei de la PSD, care am optimizat masterplanul drumurilor judeţene şi care am identificat posibilele surse de finanţare ale acestui proiect să cădem în capcana celor care doresc să-şi îmbunătăţească imaginea politică pe seama unui proiect deosebit de important al judeţului. Vom analiza în grupul PSD ipoteza prezentării sau neprezentării la o astfel de şedinţă“, a declarat liderul consilierilor judeţeni PSD, Cristian Stanciu.
Conform precizărilor acestuia, demararea procedurilor pentru implementarea întregului masterplan ar fi contraproductivă, câtă vreme nu se ştie încă ce sume ar putea oferi Guvernul şi nici câţi bani ar putea fi atraşi sub forma unui credit BERD. În opinia reprezentantului PSD, demersul PNL-PMP ar putea duce la blocarea tuturor fondurilor disponibile în bugetul CJ, ceea ce ar împiedica efectuarea oricărei alte investiţii.
