Pentru că lunile mai şi iunie includ zile speciale dedicate omagierii înaintaşilor noştri, găsim nimerit să abordăm aici şi latura pecuniară de suport. În această materie, prin lege, drept instituţie-locomotivă a fost stabilit Ministerul Apărării Naţionale (MApN). Mai precis, încă din anul 2004, Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor/ ONCE (din cadrul MApN) se ocupă de sistemul naţional de cercetare şi evidenţă a mormintelor şi operelor comemorative de război, având şi sarcina ”cultivării în rândul cetăţenilor a memoriei înaintaşilor şi a valorilor societăţii democratice” (HG nr. 635/2004). Evident, pentru aceasta dispune de un buget special. Situaţiile financiare publice ale anului precedent reflectă o alocare de 2,6 mil. lei, din care cca. 2/3 acoperă solde/ cheltuieli salariale. Printr-o recentă Hotărâre de Guvern, iniţiată de Oficiul amintit, a fost aprobat Programul manifestărilor prilejuite de Ziua Eroilor – 9 iunie 2016, odată cu sărbătorirea Înălţării Domnului.

Deşi respectivul program include multiple măsuri administrativ-organizatorice, ”manifestări comemorative, în capitală, în ţară, precum şi în străinătate”, când este vorba despre resursele necesare aplicării acestuia nu se instituie niciun fel de suplimentare bugetară. Explicaţia o regăsim în Nota de fundamentare a HG nr. 383/2016, care stipulează că ”Sumele necesare punerii în aplicare a Programului – de sărbătorire a Zilei Eroilor (n.ns.) – sunt asigurate de la bugetul de stat, prin bugetele aprobate ale instituţiilor angrenate în punerea în aplicare a măsurilor şi manifestărilor prevăzute”. Dacă în general se cunoaşte pulsul activităţilor desfăşurate ”la intern” de către MApN (cu gărzi de onoare şi trompeţi), respectiv ceremonii oficiale organizate la monumente/ cimitire de război reprezentative, ”cu participarea societăţii civile, în mod deosebit a elevilor de şcoală gimnazială şi liceu”, iată cum sunt organizate în exterior asemenea manifestări. De exemplu, în anul precedent (cf. Raport ONCE 2015),

”În străinătate, Ziua Eroilor a fost marcată prin organizarea unor ceremonii oficiale la monumente şi cimitire de onoare româneşti de pe teritoriul mai multor state: Ungaria (Budapesta, Hajduboszormeny, Miskolc, Ostffyasszonyfa, Tapiosysecso); Belgia (Liege, Mons); Austria (Tulln, Zwentendorf); Bulgaria (Sofia, Plevna, Griviţa, Pordim, Innovo – Smârdan, Vidin, Oreahovo şi Arcear); Slovenia (Ljubljana, Branik, Nova Gorica); Cehia (Rymarov); Republica Moldova (Călăraşi). În Federaţia Rusă, la Kameşkovo, regiunea Vladimir, s-a desfăşurat ceremonia oficială de inaugurare a monumentului comemorativ românesc ridicat în cursul anului 2009…”.

Evident, când intră în discuţie manifestările din străinătate, dată fiind amploarea lor, un rol important îl capătă reprezentanţele diplomatice româneşti şi oficiile consulare. Dar revenind la tema aleasă, nu putem să nu menţionăm un fapt cât se poate de notabil. Alocările anului precedent, prin HG nr. 421/2015 pentru aprobarea suplimentării bugetului MApN din Fondul de rezervă (…), au cunoscut o creştere nesperată, cu cca. 1/3 faţă nivelul mediu anual al bugetului ONCE. Este vorba despre suma de 689 mii lei, destinată special finanţării edificării Cimitirului Militarilor Români din Complexul Comemorativ Rossoşka (Volgograd/ Stalingrad, Federaţia Rusă). Inaugurarea respectivului cimitir deja a avut loc pe 25 octombrie 2015, exhumările continuând însă, în zona Volgograd şi Republica Kalmikia, urmând ca osemintele militarilor români identificate în cimitirele de campanie să fie reînhumate aici.

Astfel, cei 22.677 militari români care au murit în Federaţia Rusă, în cel de­al Doilea Război Mondial (6.525 în campanie şi 16.152 în prizonierat), probabil îşi vor regăsi mult-trebuincioasa linişte… Iar, pe de altă parte, România a depăşit acel mare minus de a fi fost singurul stat participant la Campania din Est care nu reamenajase un cimitir de război pentru militarii săi căzuţi la Stalingrad, Cotul Donului şi Stepa Calmucă.