Caută 
Video
Reţeta de milioane a unei firme înfiinţate de un consilier judeţean
Loveşte şi fugi: Gaura de şase milioane de lei!
5 MIN
Falimentul societăţii Gaz Pro, înfiinţată de consilierul judeţean liberal Petru Dascălu (FOTO), ridică mari semne de întrebare. Administratorul societăţii a cerut şi obţinut falimentul firmei în condiţiile în care Fiscul demarase o inspecţie cu aproximativ un an înainte. Ulterior datoriile descoperite nu au mai fost recunoscute, iar oficialii Finanţelor ieşene au rămas cu buzele umflate.
Faliment cusut cu aţă albă la firma Gaz Pro înfiinţată de consilierul judeţean liberal Petru Dascălu, în urma căruia bugetul de stat se alege cu o gaură de peste 6,3 milioane lei. Deşi şi-a cedat părţile sociale în 2007 către Mihai Dascălu şi Olga Panainte, pentru a nu fi în incompatibilitate cu funcţia de consilier judeţean pe care a dobândit-o în 2008, Petru Dascălu a continuat activtiatea în firmă ca angajat. Apoi, sediul social al firmei a continuat să fie pe strada Morilor, nr. 10, aceeaşi adresă cu domiciliul pe care îl avea Petru Dascălu la momentul părăsirii firmei. Mai mult, presa locală din Paşcani a scris în dese rânduri că Petru Dascălu ar conduce „din umbră” activitatea firmei care a excelat în afaceri în perioada 2008 – 2012, când a prins mai multe contracte cu primăria condusă cu mână de fier de colegul de partid Grigore Crăciunescu, în prezent deputat PNL.
Mai mult, Dascălu i-a urmat lui Crăciunescu la şefia filialei Paşcani a PNL după alegerile din 2013, atunci declarând că obiectivul principal este „recâştigarea primăriei”, pierdută la alegerile din 2012 de Crăciunescu în faţa rivalului social democrat Dumitru Pantazi. Ultima declaraţie de avere depusă la Consiliul Judeţean de Petru Dascălu arată că doar soţia sa, Gabriela, mai era angajată a Gaz Pro, el deţinând funcţia de şef al Sistemului Hidrotehnic Independent Paşcani, structură a Administraţiei Bazinale de Apă Siret. Coincidenţă sau nu, în perioada de „guvernare” a oraşului Paşcani de filiera liberală, afacerile Gaz Pro au explodat faţă de anii anteriori, când o singură dată a fost depăşită cifra de afaceri de un milion de lei. În anii următori, deşi societatea a avut un număr de angajaţi mai mic, a avut o creştere spectaculoasă a veniturilor, dar şi a cheltuielilor şi a datoriilor. Astfel, de la o cifră de afaceri de 1,7-1,8 milioane lei în anii 2009 şi 2010, a urmat o creştere de până la 9,5 milioane lei în 2011 şi o scădere în 2012 până la cinci milioane lei. În toţi aceşti ani, profitul net al societăţii a oscilat între 13.000 şi 18.000 lei, însă datoriile totale la finalul anului 2012 erau de 2,14 milioane lei. Pentru anul 2013, societatea a depus bilanţ cu activitate 0, iar la începutul anului 2014 a solicitat, subit, intrarea direct în faliment, cerere aprobată încă de la primul termen de Tribunalul Sindic.
Transparenţă zero
Societatea nu avea datorii mari, în tabelul preliminar de creanţe înscriindu-se doar patru creditori care revendicau o sumă totală de 267.000 lei. Cererile înscriere la masa credală trebuiau depuse până pe data de 10 martie, iar Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice a depus o cerere în care menţiona că la acel moment nu deţinea o creanţă certă, lichidă şi exigibilă, dar că avea în lucru o inspecţie. Din tabelul definitiv au făcut, astfel, parte Unicredit Bank şi Banca Comercială Română cu creanţe garantate de 175.000 lei, respectiv 66.000 lei, şi cu creanţe chirografare E.ON Energie România şi Black See Suppliers cu crica 7.000 lei, respectiv 19.000 lei. Intrând în faliment la propria cerere, reprezentanţii Gaz Pro şi-au ales ca lichidator societatea de insolvenţă Acord SPRL, deţinută de Dan Niţescu, care nu a publicat în Buletinul Procedurilor de Insolvenţă raportul cauzelor ajungerii în insolvenţă, invitând pe cei interesaţi să îl consulte la Tribunal sau, pe cheltuiala proprie, la sediul său.
S-a rezolvat cu o contestaţie
În luna mai, Fiscul a revenit cu o „cerere completatoare de creanţă” spunând că, în urma inspecţiei, s-a constatat că Gaz Pro are de plătit la buget peste 6,3 milioane lei, sumă ce a fost adăugată într-un tabel suplimentar de creanţe publicat de lichidator în august. O lună mai târziu, administratorul special al Gaz Pro, Mariana Pintilie, a contestat tabelul suplimentar de creanţe pentru că cererea de înscriere în tabel ar fi fost transmisă tardiv de Fisc. Cu alte cuvinte, juriştii de la Finanţe „s-au trezit târziu” în acest proces şi, din acest motiv, sumele depistate ca fiind neplătite la bugetul de stat de firma înfiinţată de consilierul Petru Dascălu nu vor mai fi recuperate vreodată. În schimb, din motivările sentinţelor de la Tribunal şi Curtea de Apel prin care a fost respinsă ca tardivă cererea de creanţe aflăm o informaţie esenţială: Fiscul demarase inspecţia fiscală de circa un an de zile. Ar putea fi o explicaţie pentru „graba” demarării din start a procedurii de faliment, având în vedere că datoriile concrete la acea vreme nu erau foarte mari. „Constată decăderea creditoarel DGRFP Iaşi din drepturile prev de art 76 din Legea insolvenţei. Pentru a se pronunţa astfel, judecătorul sindic a reţinut că debitoarea aflându-se an procedura simplifactă a insolvenţei, nu poate fi vorba despre întocmirea tabelului suplimentar de creanţe, creanţele curente nefiind înscrise în tabelul de creanţe. Pe de altă parte, creanţa invocată de creditoare nu are regimul juridic al unei creanţe curente, născute ulterior deschiderii procedurii, ci izvorăşte din obligaţiile bugetare datorate anterior intrării în faliment”, au notat magistraţii de la Curtea de Apel, arătând că juriştii finanţişti au procedat greşit şi tardiv în procedura de înscriere la masa credală.
Telefonul nu mai sună
Potrivit rapoartelor lichidatorului judiciar, în patrimoniul firmei au fost găsite doar nişte maşini vechi adjudecate la licitaţie cu 4.000 lei, din care 700 lei TVA, şi un garaj vândut cu 8.000 lei. Aceste sume au fost suficiente doar pentru a acoperi cheltuielile de procedură şi „o parte din onorariul lichidatorului judiciar”, astfel că creditorii înscrişi la masa credală vor rămâne cu ochii în soare. Pe 18 ianuarie, a fost publicată motivarea sentinţei prin care Tribunalul Sindic a decis să aprobe propunerea lichidatorului de dizolvare a firmei deoarece nu mai sunt bunuri de valorificat şi creanţe de recuperat. Şansa creditorilor vine de la procesul deschis de Fisc pe 28 decembrie împotriva acţionarului Mihai Dascălu, prin care se cere angajarea răspunderii personale pentru debitul rămas neacoperit. Reporterii „Ziarul de Iaşi” au încercat să discute cu reprezentanţii firmei, însă numărul de telefon al societăţii nu mai funcţiona. De asemenea, Petru Dascălu nu a răspuns la telefon pentru a comenta, în calitate de fondator şi fost angajat, conjunctura prin care societatea a fost dizolvată scăpând de sumele impuse prin inspecţie fiscală.
