Moldova la răspântie (I)

Din punctul de vedere funcţional, orice teritoriu interstiţial glisează, în timp, când spre un centru de decizie, când spre celălalt. Pendularea e determinată de asincronismul apogeului de putere al centrelor de decizie situate dincolo de limitele orizontului teritorial. Aceasta se reflectă în plan teritorial în mobilitatea limitelor de polarizare administrativă, economică, socială, culturală etc., iar când ne raportăm la scări naţionale sau supra-naţionale, chiar politice. Întotdeauna aceste schimbări creează drame individuale sau teritoriale, mai mici sau mai mari în funcţie de scara la care se manifestă.

La scări inferioare (locale) desfiinţarea unei instituţii publice, să zicem un spital, reprezintă o veritabilă dramă locală. Din punctul de vedere teritorial, o astfel de intervenţie se traduce în reorientare fluxurilor de pacienţi către un alt spital din apropiere. Bineînţeles, în acest caz, asistăm la o redefinire a proximităţii. Dacă unitatea sanitară desfiinţată nu avea aparatură suficientă pentru a asigura buna desfăşurare a serviciilor, delocalizarea nu reprezintă o reală problemă pentru funcţionarea eficientă a sistemului. Dar ce ne facem cu acele regiuni profund rurale unde viteza de deplasare a marii majorităţi a locuitorilor este aceeaşi ca acum un secol? În acest caz, ce reprezintă desfiinţarea unor unităţi spitaliceşti din localităţi precum Truşeşti, Darabani, Săveni, Bozovici sau Sulina? Să fie o măsură care lezează doar patriotismul local al cetăţenilor!?

Mai grave sunt lucrurile când aceste desistemogeneze afectează nivele teritoriale superioare. La scară regională, intervenţiile mai puţin chibzuite pot avea repercusiuni mai importante. Chestiunile limitelor viitoarelor regiuni administrative sau alegerea reşedinţelor, care cu siguranţă vor fi reactivate pe scena publică odată cu schimbarea raporturilor dintre grupurile de interese din Parlament, vor avea un impact mult mai puternic. O regionalizare dictată exclusiv de interesele politice va crea disfuncţii majore în funcţionarea sistemelor teritoriale. Geometriile prost alese sau stabilirea anapoda a reşedinţei sunt chestiuni ce vor duce la alterarea relaţiilor din interiorul sistemelor teritoriale şi la diminuarea competitivităţii pe termen mediu şi lung a regiunilor în contextele teritoriale superioare (naţional, continental). 

La scările superioare limitelor politice naţionale, desistemogenezele teritoriale pot avea un impact major, de importanţă globală. Din punctul de vedere al distanţei, un eveniment ce va avea repercusiuni importante la nivel global se va petrece peste câteva zile (30 noiembrie) în vecinătate, în Republica Moldova. Pion geopolitic important pentru Rusia, prin care poate să-şi conserve fragilul status quo teritorial al zonei nord-pontice, statul de la Est de Prut nu poate fi uşor descifrat din punctul de vedere al opţiunilor electorale. Numeroasele sincope în evoluţia politică şi divergenţele opţiunilor teritoriale globale ale marilor actori politici ai Republicii Moldova din ultimul sfert de veac, nu sunt în măsură să ne liniştească.

Ca şi în cazul alegerilor prezidenţiale din România, alegerile parlamentare nu-şi relevă uşor câştigătorii, cel puţin nu înainte de numărarea ultimelor voturi. Conform sondajelor sau studiilor sociologice doar cinci partide (Partitul Comunist din Republica Moldova, Partidul Liberal Democrat din Moldova, Partidul Democrat din Moldova, Patria şi Partidul Liberal) vor intra în viitorul Parlament de la Chişinău, partidele pro-europene însumate având un uşor avans. Însă voturile numărului mare de indecişi sau intrarea în Parlament a Partidului Socialist din Republica Moldova (pro-rus) sau a Blocului electoral „Alegerea Moldovei – Uniunea Vamală”, aflate în unele sondaje în proximitatea marjei de eroare, ar putea să schimbe balanţa în favoarea opţiunii euro-asiatice (pro-ruse) a Republicii Moldova. Divergenţele opţiunilor electorale sunt puternice şi în ceea ce priveşte structura pe sexe a populaţiei. Ele sunt determinate în mare parte de migraţia economică a cetăţenilor republicii (femeile, predominant către statele UE, iar bărbaţii către Federaţia Rusă).

Interesele globale pot activa maşinării uriaşe de manipulare, mai ales că există un echilibru între opţiunile (divergente!) la nivel supra-naţional ale cetăţenilor moldoveni: pro-UE şi pro-Uniunea Vamală (Rusia-Belarus-Kazahstan). Conform unui sondaj IMAS, realizat în perioada 11-21 noiembrie, dacă s-ar organiza un referendum pentru aderarea la Uniunea Europeana, 51 la sută dintre respondenţi ar vota pentru, iar 36 la sută împotrivă. Cifrele sunt apropiate şi în cazul unui referendum privind aderarea la Uniunea Vamala, respectiv 47 la sută pentru şi 35 la sută impotrivă.

Unde se va afla Iaşii şi Moldova apuseană în noul context teritorial ce va fi creat de apropiatele alegeri din Republica Moldova? Chiar dacă autorităţile locale nu au atribuţii în ceea ce priveşte politica externă, acestea au pârghii importante care ar putea să potenţeze oraşul şi judeţul nostru la nivel trans-frontalier. Oricum, productiv ar fi să aşteptăm rezultatele alegerilor. În speranţa că fraţii noştri vor vota cu înţelepciune, pe săptămâna viitoare.

George Ţurcănaşu este lector doctor la Departamentul Geografie din cadrul Facultăţii de Geografie şi Geologie, Universitatea “Al. I. Cuza” Iaşi