Muzeul privat din Iaşi creat în memoria pictoriţei Aurora Năforniţă stă să cadă

Singurul muzeu privat din Iaşi, Muzeul „Aurora Năforniţă“, de pe strada Paşcanu nr. 24, din Tătăraşi, stă să se dărâme. De trei ani, odaia în care fiica artistei Aurora Năforniţă, Sanda, la rândul ei pictoriţă recunoscută, a organizat muzeul în memoria mamei sale, este distrusă încet şi pe furiş. „Oamenii aceştia nu o să aibă linişte până nu o să mă vadă plecată de aici. Uitaţi, aici am lipit de curând, pentru că în cursul unei nopţi s-a surpat. Să nu credeţi că a căzut deodată, ba dimpotrivă, a fost făcătura vecinilor de dincolo“, spune Sanda amărâtă, în timp ce-mi arată semnele crăpăturilor abia acoperite. Fiica pictoriţei Aurora Năforniţă se luptă de trei ani cu interesele vecinilor şi încearcă să menţină în picioare odaia în care cinsteşte memoria mamei sale, deşi uneori lupta îi pare deja pierdută. „Acum abia am găsit lut ca să refac peretele găurit. Odaia fiind ridicată din vălătuci şi fiind lipită cu lut, cum se făcea în secolul al XIX-lea, în ziua de azi e destul de greu să mai fac rost de materiale ca să o refac pe unde alţii o distrug. Din nefericire, peretele unde mereu apar găuri este practic hotarul dintre cele două curţi, şi atunci ei îl distrug, iar eu nu am ce face“, mai povesteşte Sanda, care, deşi a mers la Poliţie şi a depus plângere de câteva ori, nu a obţinut niciun ajutor, ci doar o explicaţie evazivă: „Este vechi şi se dărâmă, doamnă“, după cum a relatat pictoriţa.

Ideea muzeului din Tătăraşi a aparţinut în totalitate Aurorei Năforniţă, pictor naiv recunoscut mai ales pentru tablourile din colecţia Creangă, o suită de 44 de lucrări care ilustrează celebrul jurnal „Amintiri din copilărie“ de Ion Creangă, realizate de pictoriţă sub îndrumarea lui Sabin Bălaşa. Ea ştia sigur că se trage din familia de boieri Ureche şi atunci voia să organizeze neapărat în curtea sa un muzeu în care să redea atmosfera secolelor trecute, însă proiectul iniţial nu s-a finalizat cu bine, iar acum în loc de muzeu al satului, Muzeul „Aurora Năforniţă“ este o odaia ţărănească utilată cu oale de lut cucuteniene, vârtelniţe, costume populare din partea Vasluiului, castroane de lut şi ştergare vechi. „Conflictul acesta s-a iscat de când trăia mama. În ultimii trei ani însă s-a accentuat. Vecinii au dat foc la cartonul de pe partea lor, mi-au spart geamul de foarte multe ori, au luat plasa de la gard şi au mutat-o noaptea în detrimentul meu, au încercat să-mi otrăvească câinele, şi nimeni nu s-a sesizat ca să mă ajute. Sunt singură împotriva lor, anul acesta s-au împlinit şapte ani de la moartea mamei şi eu simt că mă lupt ca să-i păstrez vie amintirea pentru oamenii interesaţi în zadar. Ce distrug vecinii noaptea, ziua mă chinui să refac, dar nu mai am putere“, a conchis Sanda Năforniţă.