La Iaşi, auditorii instituţiei de control trag un semnal de alarmă în cazul amenzilor acordate şi al căror cuantum nu a fost încasat. Posibilitatea de recuperare a pagubelor din contravenţii şi infracţiuni, în principal tăieri ilegale de arbori şi braconaj, este redusă şi de durată, au notat responsabilii instituţiei de audit în raport. Întârzierea cu care sunt plătite duce la neconstituirea fondului de conservare şi regenerare a pădurii cu sume ce ar putea fi utilizate pentru regenerarea suprafeţelor parcurse cu tăieri, au indicat oficialii instituţiei. “Avem pagube şi la pădurile private şi la cele de stat. Este foarte greu să recuperăm aceşti bani pentru că primăriile nu ne confirmă debitele. Ei confirmă doar amenzile. La persoane fizice nu există interes. Nu ne confirmă valoarea pagubelor şi astfel nu putem intra în posesia acestor sume. În acest caz ar fi vorba de câteva zeci de milioane de lei vechi, 30-40 milioane cu aproximaţie”, arată ing. Corneliu Parascan, şeful Direcţiei Silvice Iaşi.

 

 

Auditorii au constatat că în intervalul 2010-2013, la nivelul întregii ţări s-a restrâns suprafaţa fondului forestier pe fondul realizării unor proiecte publice. “În perioada auditată, suprafaţa fondului forestier s-a diminuat ca urmare a scoaterilor definitive efectuate, cu exceptarea de la plata obligaţiilor băneşti pentru realizarea unor obiective de interes naţional şi utilitate publică”, scrie în raport. Mai mult decât atât, din 2009 şi până anul trecut nu au fost efectuate lucrări de împăduriri pe terenuri degradate sau pe terenuri preluate pentru realizarea perdelelor de protecţie, au observat inspectorii Curţii de Conturi în cazul mai multor Direcţii Silvice, inclusiv la cea ieşeană. Parascan susţine că nu a avut la dispoziţie terenuri pentru amenajarea acestor perdele de protecţie. Oficialul DJ Iaşi precizează că atât reticenţa proprietarilor cât şi faptul că nu s-au făcut exproprieri sunt de vină pentru această situaţie. “Nu am avut terenuri. Nu s-au făcut proceduri de expropriere, pentru că altfel nu pot fi luate terenuri”, a explicat Parascan.

 

 

 

 

Cu ocazia verificărilor, Curtea a mai găsit şi alte anomalii, cazuri când au fost incluse în domeniul public local drumuri forestiere fără respectarea procedurii reglementate de Legea nr. 213/1998. Astfel s-a ajuns la situaţia în care aceste drumuri figurează atât în administrarea direcţiilor silvice din cadrul Regiei Naţionale a Pădurilor, cât şi în administrarea unităţilor administrativ-teritoriale, iar Iaşul nu face notă discordantă faţă de alte judeţe menţionate în raport. Şeful Direcţiei din Iaşi arată cu degetul spre autorităţile locale, pe care le consideră vinovate de asemenea situaţii. “E o situaţie generală. O parte a UAT-urilor şi-au inclus drumuri prin hotărâre de Consiliu Local. Suntem şi în instanţă acum. Cu Cristeştiul avem proces pentru un drum forestier. Au dat o hotărâre de Consiliu şi acesta a intrat în domeniul public. Mai sunt situaţii din astea”, spune Parascan.

 

 

 

 

Nu în ultimul rând, controalele au mai scos la lumină că, în cazul a şapte judeţe, între care şi Iaşi, nu a fost înregistrată în evidenţele contabile suma totală de 5,7 milioane lei. Banii reprezintă valoarea pagubelor şi amenzilor stabilite prin actele de control întocmite de personalul silvic. Şeful Direcţiei ieşene spune că, la momentul controlului efectuat de reprezentanţii Curţii, era neînregistrată în evidenţele contabile suma totală de 81.718 lei, provenită din pagube nerecuperate din contravenţii şi infracţiuni silvice. Din această sumă, 36.102 lei reprezintă pagube produse fondului forestier proprietate publică a statului, iar restul din proprietăţi particulare pentru care sunt încheiate contracte de administrare sau prestări silvice. Totuşi, în prezent, lucrurile au fost remediate, suma totală fiind înregistrată conform prevederilor legale în vigoare, a transmis conducerea instituţiei. “La personal noi am recuperat în proporţie de 90-95%. Noi ce avem imputaţii la personal le recuperăm pentru că avem garanţii constituite şi garanţii suplimentare, iar amenzile date şi care trebuie să intre pe recuperări de la UAT-uri (Unităţi Administrativ Teritoriale) în general, în proporţie de circa 70%, le confirmă. Demarăm procese, umblăm cu executori judecătoreşti. Cheltuim mai mult decât o să încasăm dar nu avem altă soluţie, pentru că unele UAT-uri nu vor să ne confirme”, a subliniat Parascan. La data de 31 decembrie 2013, suprafaţa totală acoperită de păduri la nivel naţional era de 6,3 milioane de hectare. Fondul forestier în România ocupă o suprafaţă reprezentând aproximativ 27,33% din teritoriul ţării, sub nivelul mediu al Uniunii Europene, care este de aproximativ 32%.