O experienţă medicală absolut dramatică a scriitorului ieşean Lucian Dan Teodorovici

Experienţa scriitorului ieşean cu me­dicul care i-a fost recomandat drept „cel mai bun chirurg oro-maxilo-facial din Moldova“ este prezentată pe larg într-un capitol din volumul „Cel care cheamă câinii“. În cartea apărută la Editura „Polirom“ anul acesta, Teodorovici relatează cum a trăit ultimul an sub semnul cancerului.

Într-un interviu acordat „Ziarului de Iaşi“, directorul MNLR a accentuat de ce „chiar şi pentru o banală răceală“ ar lua avionul cu destinaţia Cluj.

Lucian Dan Teodorovici a fost diagnosticat cu cancer limfatic la IRO Cluj, după câteva luni în care a fost văzut de mai mulţi specialişti din Iaşi care nu i-au pus un diagnostic.

„Deoarece mă aflam sub un tratament biologic pentru o altă afecţiune proprie, spondilita anchilopoietică – ce avea prin­tre posibilele efecte adverse tocmai cancerul limfatic, le-am sugerat eu însumi unor medici că aş putea avea boala aceasta. Au respins-o inconştient, deşi în urma unei radiografii şi a unui CT se consta­tase prezenţa a cel puţin două formaţiuni pe parotidă, doi aşa-zişi noduli. Ultimul medic, cel care m-a întârziat cel mai mult, a luat la cunoştinţă avertizarea mea, a clătinat savant din cap şi mi-a propus să mai aşteptăm şase luni“, a declarat scriitorul.

Potrivit pacientului, medicul ar fi refuzat chiar să îi facă o biopsie, pentru a fi diagnosticat.

„A refuzat să accepte, aşa cum ar fi refuzat un prieten să ia în calcul varianta asta. Eu însă nu mersesem la un prieten, care să-mi respingă presupunerile din amabilitate, ci la un specialist, de la care aveam nevoie de tratament real“, a accentuat Teodorovici.

Medicul i-a spus să-l aştepte din concediu

Scriitorul a relatat că, dacă ar fi aşteptat încă şase luni – aşa cum îl sfătuise „reputa­tul“ chirurg, situaţia ar fi putut deveni dramatică. În doar trei săptămâni de la prima consultaţie, formaţiunile identificate la investigaţii au devenit vizibile sub ureche. Din acel moment, comunicarea firească medic-pacient s-a oprit brusc. Scriitorul şi-a contactat medicul curant, dar nu reuşit să comunice direct cu el, ci cu asistenta acestuia. După mai multe apeluri din partea pacientului, medicul i-a transmis că nu îl mai poate ajuta şi că ar fi bine să se adreseze altui specialist.

„Am vrut să-mi caut alt medic, însă, după ce m-am adresat spitalului, am fost deturnat din iniţiativa asta: managerul respectivei instituţii, care m-a primit în audienţă, m-a rugat să aştept până se întoarce medicul din concediu, adică încă o lună. Căci nu aveam să găsesc în Moldova un specialist mai bun decât el. Şi mi-a promis că, după întoarcerea din concediu, voi fi primit din nou de reputatul specialist şi se va ocupa cum se cuvine de mine. Mi-a promis că voi fi sunat până la o data limită. Nu s-a întâmplat asta, bineînţeles“, a mai punctat Lucian Dan Teodorovici.

Dezamăgit de modul în care a fost tratat la Iaşi, directorul MNLR a decis să se trateze în alt centru medical universitar. A ales Clujul, acolo unde, după cum mărturiseşte în cartea sa, a avut parte de un tratament diametral opus celui de la Iaşi. Simplii noduli care pentru medicul din Iaşi nu erau de îngrijorat s-au dovedit a fi, de fapt, caracteristica unui can­cer limfatic. După două luni de la întâl­nirea cu chirurgul ieşean, pe 13 septembrie 2016, Lucian Dan Teodorovici era operat de un specialist la IRO Cluj.

„Când am ajuns în Cluj, după toată aventura mea ieşeană, medicul chirurg de acolo m-a băgat urgent în operaţie, deşi avea sală la dispoziţie abia peste opt zile. Sesizând însă gravitatea situaţiei, a făcut schimb cu un coleg şi, a doua zi după internare, eram deja operat. Iar într-o săptămână aveam diagnosticul. Puteam, deci, începe tratamentul“, a mai arătat Lucian Dan Teodorovici.

Nicio reacţie de la şefii spitalului privat

Până ieri, 12 iulie, medicul ieşean sau conducerea spitalului privat în care pacientul a fost consultat superficial nu îi oferise scriitorului explicaţii, deşi Teodorovici le-a cerut în mod insistent. Nu au luat în niciun fel legătura cu bolnavul, cu toate că au primit inclusiv un exemplar al volumului „Cel care cheamă câinii“, în care sunt in­vocaţi. Mai mult, ecoul cazului Teodoro­vici i-a făcut pe cei din conducerea IRO Iaşi să ia legătura cu scriitorul pentru a îndrepta situaţia, deşi directorul MNLR nu fusese consultat acolo.

„Domnul (n.r. – un membru din conducerea IRO), foarte amabil, voia să repare cumva lucrurile. I-am explicat că nu se pune problema, nu despre Institutul Oncologic din Iaşi era vorba în carte, ci despre un spital privat. Mi s-a părut frumos să primesc un telefon de la conducerea unui spital de stat, care nu avea nicio vină, şi mi s-a părut cu atât mai revoltător să nu primesc nici un semn de la cei realmente vinovaţi. M-au întârziat până la a-mi pune viaţa în pericol, la modul cel mai serios, iar acum nici nu dau vreun semn că şi-ar asuma măcar o mică parte din vină“, a adăugat directorul MNLR.

Scriitorul protejează numele medicului

În ciuda comportamentului deloc etic pe care medicul în cauză l-a avut în relaţia cu pacientul său, scriitorul a decis să nu-i publice, momentan, numele. „Ziarul de Iaşi“ a aflat numele medicului, respectiv al spitalului privat în care scriitorul a fost consultat, dar respectă decizia pacientului de a nu le publica.

„Aici am o reală pro­blemă morală: pe de o parte, m-am gândit că medicul cu pricina o fi salvat multe vieţi, altfel nu ar fi ajuns la renumele pe care-l are. Şi, din respect pentru bolnavii salvaţi de el, mi-am spus că nu e corect să-i dau numele. Mai degrabă lipsa totală de respect faţă de pacient pe care o dovedeşte conducerea spitalului mi se pare intolerabilă. Aş numi fără ezitări acest spital, dacă asta nu ar trimite direct către medic. E uluitor faptul că nu au avut minimul de bun-simţ să-şi recunoa­scă o vină minoră măcar şi să-şi ceară scuze. Omeneşte. Nu aş fi avut, o zic din nou, nici un fel de altă pretenţie“.

Men­ţionăm că reporterii noştri au cerut un punct de vedere de la managerul unităţii private referitor la „cazul Teodorovici“, însă acesta nu a răspuns solicitărilor noastre, refuzând să răspundă apelurilor telefonice şi mesajelor scrise.