Peste 93% dintre elevii ieşeni vor să facă religie la şcoală. Ce se întâmplă cu ceilalţi?

Potrivit cifrelor Inspectoratului Şcolar Judeţean Iaşi, aproximativ 100.000 de elevi din judeţ, reprezentând 93,21% din numărul total, s-au înscris la orele de educaţie religioasă, conform datelor centralizate la nivelul judeţului până vineri, ora 18, de către inspectorat. Aceste cifre plasează Iaşul, spun reprezentanţii ISJ, pe locul al şaselea la nivelul întregii ţări, ca cerere pentru efectuarea orelor de religie. Din numărul total de 107.000 de elevi care puteau să opteze pentru opţional, 100.337 de tineri au adus formularele completate la şcoală până vineri, când a fost ultima zi de înscrieri. Printre aceştia, conform reprezentanţilor ISJ, sunt şi elevii de la seral sau cei cu frecvenţă redusă care nu ar avea în orar ora de religie.

Orarele nu pot fi modificate

„Datele sunt de la nivelul orei 18, vineri, şi procentul s-ar putea să meargă spre 94% cu restul de date care încă nu au fost introduse în sistem. Procentul este unul foarte bun, din câte înţeleg de la inspectorul de specialitate suntem pe poziţia a şasea la nivelul ţării ca procentaj de opţiune pentru religie“, a declarat prof.dr. Camelia Gavrilă, inspector general al ISJ Iaşi. Aceasta a precizat că, din totalul de cereri depuse, 94,23% au fost elevi de confesiune ortodoxă, 3,23% catolici şi şi 2,54% alte culte.

Prof.dr. Camelia Gavrilă a precizat că nu preconizează probleme în şcolile din ţară cu privire la cadrele didactice care predau religia şi care să rămână fără norme, pentru că, din câte au observat, cazurile de elevi care nu doresc să facă religia la şcoală sunt disparate, nefiind vorba de clase întregi care au declinat obiectul. „Nu mi se pare a fi o problemă, nu am analizat concret pe fiecare şcoală, dar nu credem că va fi o problemă majoră care să pună în pericol catedrele profesorilor titulari. Chiar şi presupunând că ar mai exista o scădere a interesului în anii următori, s-ar putea rezolva în sistem fără a periclita catedrele titularilor“, a adăugat prof.dr. Camelia Gavrilă.

Problema cea mai mare rămâne, susţine aceasta, găsirea unor soluţii la nivelul unităţilor şcolare pentru ca elevii care nu fac orele de religie să se poată retrage într-o sală de clasă, în bibliotecă, într-un laborator care nu este folosit, şi unde să poată să stea şi să consulte alte materiale. „Trebuie să punem accent pe ideea de securitate sau implicare a lor în alte proiecte în şcoală, ca să existe ocupaţie în timpul orelor respective. Orarele nu pot fi modificate cu ora de religie doar la început şi la final, pentru că norma are 18 ore, şi orarul presupune intrări la toate clasele“, a conchis inspectorul şcolar general.