Caută 
Hoţii cu gulere albe pot dormi liniştiţi
Plagiatul din învăţământul superior este greu de ucis la Iaşi
Sefii universităţilor recomandă mai degrabă cultivarea unui spirit etic decât să adopte instrumente tehnice care să faciliteze detecţia lucrărilor furate.
5 MIN
Cazul lectorului Olesia Mihai, care era suspectată că şi-a plagiat lucrarea de doctorat, este pe masa comisiilor Consiliului Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare, cu propunerea de retragere a titlului de doctor. Conducerea Universităţii „Alexandru Ioan Cuza“ (UAIC) a înaintat o astfel de cerere după ce rezultatele iniţiale au fost confirmate de către o comisie alcătuită din profesori ai Facultăţii de Litere
„Pe baza documentelor realizate de către comisia de specialitate şi de către cea de etică noi am înaintat Senatului propunerea de retragere a titlul de doctor, care a aprobat-o, iar apoi am formulat un material la care am anexat toate documentele menţionate anterior pe care le-am trimis la CNATDCU şi la minister. Aceasta este procedura pe care am urmat-o conform legii şi a codului de etică, însă oricum ea şi-a dat demisia şi nu mai are nici o relaţie cu universitatea, prin urmare noi nu putem decât să luăm act de o eventuală decizie a CNATDCU“, a declarat prof.univ.dr. Vasile Işan, rectorul instituţiei de învăţământ superior. Reamintim faptul că, în prima parte a lunii mai a anului curent, lectora Olesia Mihai a fost acuzată de către administratorii platformei integru.org că şi-ar fi plagiat aproape integral lucrarea de doctorat, lucru confirmat şi de către autorul tezei originale, Jay W. Ruud, de la Universitatea din Wisconsin, Milwaukee, Statele Unite ale Americii.
De la referate pe net, la licenţe şi disertaţii
Însă, în ciuda descoperirii unor cazuri mai răsunătoare, de la doctoratul prim-ministrului Victor Ponta şi până la articolele ştiinţifice duplicate de către prima propunere a noului-format Guvern Ponta pentru fotoliul de ministru la Educaţie, Ioan Mang, problema plagiatului în învăţământului superior şi a cercetării din România rămâne „de speriat“, fără a avea soluţii concrete. Membrii comunităţii academice din Iaşi militează mai mult către o educaţie timpurie şi în spiritul eticii a tinerilor studenţi cât şi a cadrelor didactice deja încadrate pe post decât pentru măsuri de prevenţie sau de detecţie. „Concentrarea trebuie făcută pe educaţie, astfel încât candidatul să nu recurgă la astfel de metode, nu trebuie să ne gândim cum să îl detectăm. Important este cum îl formăm astfel încât să nu folosească aceste metode. Este vorba de o formare continuă, începând din liceu, poate chiar şi mai înainte fiindcă ne întâlnim cu un fenomen foarte bizar: tinerii din liceu sunt învăţaţi să îşi facă referatele de pe net, să le copieze de acolo, au această deprindere şi li se pare chiar normal. Prevenirea şi măsurile punitive vin doar în al doilea rând de acţiuni“, a precizat prof. univ. dr. Dinu Airinei, decanul Facultăţii de Economie şi Administrarea Afacerilor (FEAA) de la UAIC. FEAA este însă una dintre cele două facultăţi ale Universităţii „Cuza“ care foloseşte un astfel de soft, denumit Blackboard, care este folosit pentru a verifica cât la sută dintr-o lucrarea de disertaţie sau de licenţă este inspirată din resursele bibliografice. Dacă procentul afişat în urma analizării lucrării depăşeşte 30%, atunci aceasta este declarată inadmisibilă. Însă acest program nu întruneşte o bază de date cu lucrările care au existat până la momentul respectiv în universitate, ci confruntă teza cu o serie de baze de date naţionale şi internaţionale. „Este o baza de date foarte amplă, cu multe domenii şi, în plus, înmagazinează documentele care au fost scanate anterior, iar programul funcţionează deja de doi ani de zile şi s-au adunat destule din cele deja existente. Momentan nu ne-am pus însă problema realizării unei baze de date la nivelul întregii facultăţi sau universităţi pentru că este o operaţiune destul de costisitoare şi de anvergură şi ar insemna să avem toate lucrările în format electronic pentru a le încărca, or nu le avem pe toate“, a explicat prof.univ.dr. Dinu Airinei.
Baza de date, instrumentul hoţilor
Acelaşi argument privind costurile şi dificultatea întocmirii unei baze de date îl aduce şi conf.univ.dr. Dan Zaharia, decan al Facultăţii de Bioinginerie Medicală de la Universitatea de Medicină şi Farmacie „Grigore T. Popa“. Mai mult, acesta precizează că la UMF a fost creat, la nivelul facultăţii, un ghid pentru ca studenţii să înveţe importanţa şi normele redactării unui articol ştiinţific, importanţa bibliografiei dar şi „reponsabilizarea lor legat de ideea de drepturi de autor. O bază de date este foarte greu de creat şi e foarte costisitor la nivelul instituţiei să faci aşa ceva. Mai ales dacă se pune în discuţie folosirea tezelor şi ale lucrărilor care au fost redactate cu mulţi ani în urmă.Trebuie să lucrăm la mentalitate, începând cu educaţia studenţilor pentru că aici poţi avea rezultate, la generaţia aceasta tânără. Trebuie să schimbăm mentalitatea deşi aceasta este aceeaşi precum cea a societăţii româneşti în ansamblu“, a declarat decanul. Şi rectorul UAIC precizează, că, în acest moment, este mai importantă cultivarea unui spirit al onestităţii şi al „probităţii“ în cercetare şi în privinţa învăţământului, decât crearea unei eventuale baze de date sau o supraveghere mai atentă a tezelor realizate de studenţi. Acestea din urmă cad în responsabilitatea coordonatorilor direcţi, fie că e vorba de licenţă, masterat sau disertaţie, însă numărul mare de studenţi coordonaţi îi împiedică pe aceştia să realizeze analize detaliate ale lucrărilor. „Până la urmă profesorii şi studenţii nu trebuie să o facă pe detectivii, decât cei care au talente de Sherlock Holmes. În rest cred că este corect să cultivăm un spirit al onestităţii şi nicidecum să o facem pe poliţiştii. Nu putem pleca de la prezumţia că toată lumea se dedă la furt intelectual, iar dacă realizăm o bază de date cu lucrările în format electronic mai degraba le-am servi cauza celor care urmăresc să plagieze“, a apreciat prof.univ.dr. Vasile Işan.
