Caută 
3 MIN
* În perioada de vârf a vârfului de sezon estival aglomeraţia prin staţiuni e maximă, la fel ca pofta de distracţie a turiştilor şi ca pofta lor de mâncare: bălăcitul, jocurile de pe plajă şi efortul de a căra berile de la dozator până la şezlong obosesc şi fac foame. Şi muntele e mare consumator de calorii, plus că toate poieniţele din păduri par anume făcute pentru grătare. Românii care îşi petrec concediile în ţări gen Turcia sau Dubai sunt puşi la regim, pe motive religioase, dar cei rămaşi în ţară se bucură de gustul fripturii de porc. Cererea e mare; stăm acum de vorbă cu unul dintre cei care au grijă de ofertă, patronul Combinatului de Îngrăşare şi Prelucrare a Porcilor din Hămesiţi, domnul Petronel Osânză:
– Bună ziua! Cu ce vă ocupaţi acum, cu îngrăşarea sau cu prelucrarea?
– Acum, să fiu mai exact, ne ocupăm cu capturarea purceilor. Dacă nu-i prindem şi nu-i adunăm, nu-i putem îngrăşa, darămite prelucra!
– De unde să-i capturaţi? N-am înţeles!
– Avem probleme cu rasa asta nouă, pe care am obţinut-o recent prin încrucişări; se numeşte "Purcelul voiajor moldovenesc" şi nu-i chiar pusă la punct…
– N-am mai auzit despre aşa ceva! Ne puteţi spune mai multe?
– Sunt porci pe care îi lăsăm liberi toată ziua, iar ei se întorc seara acasă, exact ca porumbeii voiajori. Le oferim mai multă independenţă, cum ar veni…
– Iar ei ce fac în timpul ăsta?
– În primul rând, se descurcă singuri cu mâncarea, noi le oferim doar micul dejun. E treaba lor ce fac; ce-i drept, am primit plângeri de la localnici, că au prins porci de-ai noştri la ei în curte, la furat, dar este vorba aia, "Prinde porcul, scoate-i ochii!". Greu să-i prindă, că animalele astea sunt mai iuţi de picior. Când se întorc seara, au burţile pline, aşa că facem economii.
– Aveţi şi alţi purcei pe lângă voiajorii moldoveneşti?
– Mergem pe produsele de nişă, cum s-ar spune, aşadar am difersificat oferta. Avem porci diferiţi pentru preparate diferite.
– Puteţi da câteva exemple, să înţeleagă cititorii noştri?
– Pentru amatorii de ceafă de porc la grătar avem animale importate din Bulgaria, că au ceafa groasă, cum a scris şi Eminescu. Cel mai bun pate din ficat de porc iese din rasa "Manga de Vaslui"…
– Poate vreţi să spuneţi Mangaliţa? Îl ştiu, e porcul ăla păros ca oaia!
– Nu Mangaliţa, doar "Manga"; sunt purcei crescuţi cu alcool încă de dimineaţă, care au ficatul foarte umflat. Mai avem porci pe care îi punem la muncă toată ziua, trag la căruţă şi fac muşchi, foarte căutat pe piaţă… Încercăm şi noi să ne descurcăm, dar ne e greu, ca la toată lumea.
– Ce probleme întâmpinaţi?
– De exemplu, cea mai importantă, problema hranei. Nu pentru noi, că rezolvăm din acte, mai trecem la "Pierderi", mai facem un grătar. Problema e că nu avem ce le da lor să mănânce; ca să vadă purceii noştri cum arată lăturile trebuie să dăm drumul la televizor, pe RomâniaTV, de exemplu.
