Doina Cepalis deţine acum un grup format din nu mai puţin de cinci fabrici din nordul Moldovei, cu o cifră de afaceri de 28 de milioane de euro şi un profit de 1,2 milioane de euro, la aproape 1.000 de angajaţi. Ieşeanca plănuieşte ca, în viitorul apropiat, să mai creeze încă 200 de locuri de muncă.

Doina Cepalis a intrat în lumea afacerilor la doar 29 de ani, la Revoluţie. În anul 2000 avea să cumpere chiar o fabrică de in din Paşcani, cu 600 de angajaţi şi o tehnologie veche şi ruginită. După şase ani, când au intrat chinezii pe piaţa europeană a textilelor, fabrica a dat faliment. A pornit atunci cu curaj pe un alt  drum, cu un capital de 10.000 de euro, şi a construit încet-încet renumitul grup de firme Te-Rox Prod, care a ajuns astăzi la afaceri de peste 120 de milioane de lei. Produsele ei ajung în peste 50 de ţări, nişa pe care a găsit-o, cea de scaune auto pentru copii, având un real succes şi, surprinzător, lansându-se la nivel mare chiar în timpul crizei economice, când toată lumea căuta produse mai competitive.

Doina Cepalis este licenţiată din 1983 ca economist, specializarea finanţe-contabilitate, la Facultatea de Ştiinţe Economice din cadrul Universităţii „Al.I. Cuza“ din Iaşi. După terminarea studiilor, a fost contabil la două firme. După Revoluţie, când avea 29 de ani, a participat la înfiinţarea a patru societăţi pe acţiuni: Moldova SA, Siretul SA, Casa Romaşcana SA şi Favorit SA, toate desprinse din Întreprinderea Comercială de Stat Mărfuri Alimentare şi Alimentaţie Publică Roman. Cepalis a fost director economic, apoi director general şi administrator până în 2000 la Moldova SA.

După falimentul fabricii de in cumpărate de ea, în 2006, cu un capital de 10.000 de euro a înfiinţat firma Te-Rox Prod. Găsise o nişă compatibilă cu fabrica de la Paşcani şi a început să producă scaune de maşini pentru francezii de la Team Tex. La început lucra în lohn, dar din 2008 a renunţat şi a început să fabrice în nume propriu huse şi centuri de siguranţă pentru fabricarea de scaune auto pentru copii. Cifra de afaceri a crescut apoi constant, ca şi numărul de fabrici şi de angajaţi.

„Am luptat cinci ani şi am reuşit. Am reuşit de frică… Mi-era frică să nu pierd tot, de umilinţele pe care trebuie să le suporţi dacă pierzi. Nu am cedat niciun moment, stăteam câte 14 ore în fabrică, şi mergeam direct de acolo la întâlniri în Paris, la New York, chiar şi în Japonia“, povesteşte Cepalis, într-un interviu.

„Pe plan extern, în relaţiile cu clienţii, m-a ajutat că sunt femeie, am avut un capital de încredere în plus. Veneam dintr-o ţară cu grad mare de risc, şi am obţinut totuşi credite de milioane de euro… E necesar să fii o prezenţă agreabilă, să vorbeşti fluent limbi străine, să fii diplomat şi să ţi se simtă personalitatea. Nu m-am dus niciodată umilă să cuceresc pieţe externe“, adaugă ea.

În businessul familiei, spune ea, este implicată total atât ea, cât şi soţul, dar şi fiica, Roxana.