Praf şi pulbere. Bătaia dintre Chirica şi Popa a ajuns in faza pe „mediu”

Vicepremier şi ministru al Mediului, Gra­ţiela Leocadia Gavrilescu a venit ieri la Iaşi, unde a lăudat conducerea Con­siliului Judeţean pentru închiderea depozitului de deşeuri de la Hârlău, pentru ca apoi să se arate necruţătoare faţă de reprezentanţii Primăriei, cărora le-a reproşat nivelul ridicat de poluare din municipiu. În primul caz, pericolul de infringement (constatarea încălcării unor norme europene şi sancţio­narea lor) a fost înlăturat, cel puţin teore­tic, dar în al doilea, pericolul este mare şi România riscă să plătească o penalizare între 2.000 şi 110.000 de euro pe zi până la remedierea situaţiei, a avertizat ea. 

 

„În România, trei municipalităţi sunt în procedură de infringement, dar singura dintre ele care e la un pas să fie trimisă la Comisia europeană de Justiţie este Primăria Iaşi“, a declarat Graţiela Gavri­lescu. Municipiul Bucureşti va ajunge „în maxim două luni“ cu planul de măsuri de calitatea aerului în propriul Consiliu Ge­neral, iar în municipiul Braşov „se implementează deja studiul privind măsurile de calitate a aerului în vederea elaborării acestui plan“.

 

 

„Este inadmisibil, pentru că Agenţia de Protecţie a Mediului a întors a treia oară planul de măsuri pe calitatea aerului, în luna iulie (cu peste 30 de pagini de observaţie – a intervenit Maricel Popa, şeful CJ, n.r.). Toate măsurile pe care le-a propus Municipalitatea sunt aproape refuzate pentru că ele, de fapt, nu duc la îndeplinirea indicatorilor de mediu“, a precizat ministrul. „Nu cred că cineva din alt judeţ ar vrea să plătească vreun cent pentru că unii care conduc la ora actuală municipiul Iaşi nu doresc să pună în aplicare o lege şi s-o înţeleagă în sensul în care cetăţeanul trebuie să trăiască într-un mediu sănătos şi curat“, a mai spus Graţiela Gavrilescu.

 

Ministrul a promis sprijin pentru achi­ziţionarea de autobuze electrice, însă fără să poată preciza suma la care se ridică achiziţionarea lor şi, implicit, numărul acestor autovehicule. Condiţia este finali­zarea atât a planului de măsuri al calităţii aerului până la sfârşitul anului, dar şi a ghidului de finanţare din fonduri europene.

 

 

„Cel mai mare poluator din judeţ este municipiul Iaşi“, a intervenit şi Maricel Popa, preşedintele CJ, arătând spre parcurile auto ale Salubris, Citadin şi CTP. Prefectul Marian Şerbescu a prezentat succint situaţia depăşirilor limitei admise de particule în suspensie din aer (aşa-numitul indice PM10), în perioada ianuarie-oc­tombrie 2017. La nivelul municipiului au fost 139 de asemenea vârfuri: 60 de depă­şiri la staţia din Podul de Piatră, 29 la staţia Decebal, 7 depăşiri la staţia Aroneanu, 30 la Tomeşti şi 13 la Ungheni. Numărul abaterilor de acest fel trebuie să fie mai mic de 35 la o staţie pe parcursul unui an.

 

 

Conferinţa de presă a urmat unei întâlniri cu uşile închise între delegaţia de la Ministerul Mediului şi conducerea judeţului şi a municipiului, plus câţiva primari de comune şi directori de instituţii – respectiv cele deţinătoare de parcuri auto spre care a arătat Maricel Popa. În lipsa lui Mihai Chirica plecat în Germania şi Austria, Primăria Iaşi a fost reprezentată de viceprimarul Gabriel Harabagiu şi de directorul tehnic Dumitru Tomorug. Dis­cuţiile par să fi fost tensionate, mai ales că, după încheierea lor, la ieşirea din sală, schimbul de replici pe tonuri înalte a continuat pe holurile Casei Pătrate.

 

Ulterior, un comunicat al Munici­pali­tăţii încearcă să explice întârzierea în adoptarea planului de măsuri privind calitatea aerului. Intitulat „Iaşul are nevoie de şosea de centură, nu de minciuni politicianiste şi de aberaţii guvernamentale!“, comunicatul arată că nu doar Iaşul, ci toate ma­rile oraşe din ţară se confruntă cu problema traficului auto excesiv. „Eliminarea taxei de poluare (timbrul de mediu), printr-o decizie guvernamentală de la începutul acestui an, a făcut ca parcul auto al Iaşului să fie împânzit de maşini second hand. Peste 85% din cele aproape 20.000 de maşini înmatriculate în acest an sunt second hand“, argumentează răspunsul Primăriei.

 

 

Interzicerea traficului greu prin oraş şi abaterea lui prin varianta Uricani – Ciurea, cerută în mod „paradoxal“ chiar de Agenţia de Protecţie a Mediului, a fost respinsă de Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri „în lipsa unei alternative care constă tocmai în şoseaua de centură“, după cum declară primarul Mihai Chirica. După cum se ştie, fondurile anunţate iniţial pentru finalizarea şoselei în varianta Sud nu au mai venit la Iaşi, şi nici nu se ştie dacă vor mai ajunge în următorii trei ani. Devierea traficului greu ar fi fost „singura posibilitate de reducere, dacă nu chiar de eliminare a traficului greu pe raza municipiului“, precizează comunicatul. Culmea este că, după refuzul celor de la Drumuri Naţionale de interzicere a traficului greu în oraş, inspectorii de mediu s-au întors împotriva Primăriei, pe care au amendat-o că nu a interzis temporar sau permanent circulaţia maşinilor grele prin municipiu. Cei de la Primărie au contestat amenda în instanţă, iar procesul este în curs.

 

 

În răspunsul conducerii oraşului, se menţionează de asemenea că municipalitatea a solicitat autorităţilor centrale preluarea sectoarelor de drum incluse în proiectul şoselei de centură, în vederea modernizării acestora cu fonduri locale, dar că Ministerul Transporturilor a refuzat acest lucru. În final, comunicatul aruncă un semn de întrebare asupra măsurătorilor care arată calitatea aerului. Astfel, staţia de măsurare din Podul de Piatră e amplasată defectuos, într-o intersecţie intens circulată „şi fără a avea o zonă de protecţie, aşa cum prevăd explicit directivele europene, astfel că rezultatele furnizate sunt profund viciate“. Sunt amintite, de asemenea, câteva dintre investiţiile făcute de Primărie în închiderea „vărsătorii“ de la Tomeşti şi deschiderea depozitului ecologic de la Ţuţora, precum şi în achiziţionarea a 100 de autobuze noi Euro 6 care urmează să înlocuiască vechile mijloace de transport.