Caută 
9 MIN
Video
Suprafaţa totală de viţă de vie cultivată în judeţ este de 11.000 hectare, în creştere cu 13% faţă de 2005.
Aflat pe locul şase la nivel naţional după suprafaţa de viţă de vie cultivată, judeţul Iaşi este renumit la nivel naţional şi pentru calitatea vinurilor pe care le comercializează producătorii locali. Potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, în judeţul Iaşi se cultivau la finalul anului 2015 circa 11.000 de hectare de viţă de vie, cifră în continuă creştere din 2005, când în judeţ se lucrau 9.700 de hectare de viţă-de-vie. Iaşul este depăşit la nivel naţional doar de Vrancea, locul I cu 24.267 de hectare, Buzău cu 14.156 hectare, Dolj cu 12.885 hectare, Vaslui cu 12.303 hectare şi Galaţi cu 11.721 hectare. Piaţa locală a vinurilor, prin prisma producătorilor din judeţ, a fost destabilizată de criza economică, după ce două companii au intrat în insolvenţă sau faliment, şi alţi doi producători au datorii mari la bugetul de stat şi le sunt executate bunurile. Numai marii producători locali de vinuri cumulează o cifră de afaceri de circa 38 de milioane de euro.
„Iaşul cred că rămâne fidel Aligote-ului”
„Piaţa ieşeană a vinurilor este una diversificată. Referindu-ne la consum, se caută mult vinurile albe seci, demiseci sau demidulci, dar pot spune că se observă o creştere a interesului pentru vinurile roşii din partea femeilor. Iaşul cred că rămâne fidel Aligote-ului, este soiul care s-a adaptat cel mai bine în România. Este vestit Iaşul pentru acest soi şi, în aceeaşi măsură, pentru Muscat. Trebuie să amintim şi vinurile Cotnari, companie care e lider de vânzări. Adevărat că unii producători au probleme financiare mari, dar până la urmă toţi au problemele lor, mai ales cele de stat. Ne uităm la Staţiunea Viticolă, n-are voie să vândă, dar trebuie să dea bani. De unde să îi dea? Sunt nişte situaţii paradoxale”, ne-a explicat oenologul Valeriu Cotea, profesor la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Iaşi. Potrivit profesorului ieşean, piaţa vinurilor încă se află în expansiune, iar podgoriile din jurul Iaşului au început să se revigoreze, dar producătorii au în continuare o problemă: importurile. „Există această problemă a importurilor, vinuri care vin mult mai ieftine decât ale noastre. Noi nu putem produce atât de ieftin şi la acea calitate pentru că avem cheltuieli foarte mari, viile sunt vechi, e aproape imposibil. S-au mai replantat unele vii şi asta e foarte bine, suntem pe drumul cel bun, dar nu putem compara cu tehnologiile din afară. Totuşi, un mare plus este calitatea vinurilor în ziua de azi faţă de acum 10 – 15 ani, când găseai tot felul de vinuri proaste. Acum nu ne facem de râs din punctul ăsta de vedere. Asta şi pentru că s-au făcut investiţii în utilaje şi în vii, s-au făcut retehnologizări prin fonduri europene, fondurile destinate acestui sector au fost absorbite în totalitate”, a completat Valeriu Cotea.
Cel mai mare producător
Cel mai mare producător ieşean de vinuri este compania Cotnari, cu sediul în comuna cu acelaşi nume. Provenită din privatizarea unei foste întreprinderi de stat, compania este deţinută de mai mulţi oameni de afaceri şi salariaţi, directorul fiind Constantin Deleanu. În prezent, Compania Cotnari lucrează o suprafaţă de aproximativ 1.750 ha de teren cu viţă de vie, iar productia de vin obţinută în anul 2016 a depăşit 140.000 hectolitri. „Considerăm că am avut o producţie bună, atât din punct de vedere cantitativ, cât şi calitativ”, ne-a spus Cătălin Grecu, directorul de marketing din cadrul companiei. În podgoria Cotnari sunt plantate doar soiuri româneşti de struguri, respectiv Grasa de Cotnari, Frâncuşa, Feteasca Albă, Tămâioasa Românească, Busuioaca şi Feteasca Neagră. Însă, în topul vânzărilor conduce detaşat Grasa de Cotnari, care este şi cel mai vândut vin românesc. „De asemenea, Frâncuşa, Tămâioasa Românească şi Feteasca Albă sunt în preferinţele consumatorilor. În creştere de la un an la altul sunt Busuioaca şi Feteasca Neagră, care stârnesc un interes din ce în ce mai ridicat în rândul consumatorilor”, a completat Cătălin Grecu. Cele 1.750 de hectare de viţă de vie sunt lucrate de compania Cotnari cu peste 400 de angajaţi permanenţi, la care se adaugă peste 1.500 de de muncitori sezonieri, în funcţie de lucrările din viticultură. Un procent important din totalul salariaţilor îl ocupă şi sectorul vânzărilor, cu peste 60 de angajaţi. Pentru anul 2017, compania îşi propune obţinerea unei producţii care să depăşească cifra de 14 milioane de litri de vin. „Noi previzionăm realizarea unui volum al vânzărilor cu cel puţin 5% mai mare decât cel din 2016. În ceea ce priveşte promovarea produselor Companiei Cotnari, vom investi şi în anul 2017 o sumă de cel puţin două milioane de euro. Un alt obiectiv al nostru este participarea pe parcursul anului 2017 la toate concursurile internaţionale de vinuri, de la care să ne întoarcem cu un număr cât mai mare de medalii”, a concluzionat Cătălin Grecu.
Spumantele de Iaşi
O altă companie cu tradiţie în producerea şi comercializarea de vinuri este Agroindustriala Bucium, de asemenea provenită din privatizarea unei foste întreprinderi de stat. Patronul companiei, Dan Panaite, lucrează o suprafaţă de circa 250 ha de viţă de vie, iar producţia de anul acesta a fost cu aproximativ 15% mai mare ca cea de anul trecut. „Paradoxal, deşi producţia a fost mai mare, a fost şi mai bună calitativ”, a menţionat Marius Zănoagă, director Marketing în cadrul firmei. Casa de Vinuri Bucium cultivă soiuri autohtone cum ar fi Feteasca Albă, Busuioaca de Bohotin, Feteasca Neagră, Feteasca Regală, dar şi soiuri ca Aligote, Muscat Ottonel, Riesling, Cabernet Sauvignon sau Merlot, care şi-au găsit la Bucium o a doua patrie. Ca şi produse reprezentative şi foarte bine vândute sunt Spumantele, în special Spumantul Muscat, iar ca soiuri de vinuri Busuioaca de Bohotin, Feteasca Albă, Feteasca Neagră şi Muscatul Ottonel. Compania lucrează cele 250 de hectare cu 73 de angajaţi permanenţi, iar în campanie a lucrat cu aproximativ 220 zilieri. „Pentru 2017, sperăm într-o creştere a cifrei de afaceri cu 25-30%, vom continua cu o abordare flexibilă şi rapidă la cerinţele pieţii, vom continua cu investiţii în diferite domenii din activitatea noastră, vom continua să dezvoltăm echipa prin atragerea de angajaţi valoroşi într-un cuvânt vom încerca să păstrăm acest trend de creştere din anul 2016”, a explicat Marius Zănoagă.
Cine vine din urmă
În urma acestor doi mai producători de vinuri vine tare din spate şi Vasile Lungu, unul din cei mai mari fermieri din Iaşi, cu afaceri în agricultură, zootehnie şi turism. Lungu a investit în ultimii ani 12 milioane de euro în crama Hermeziu, care a început să producă de anul trecut, şi se pregăteşte să intre în supermarketuri cu produsele sale. „Producem 1,2 milioane de litri de vin pe an şi cam aici vrem să rămânem, dar asta depinde şi de cantitatea de struguri recoltată în fiecare an. În 2018 intră pe rod încă 15 hectare de viţă-de-vie, însă noi nu vrem să producem mai mult de 7.000-8.000 de litri de vin la hectar”, a declarat Vasile Lungu pentru Ziarul Financiar. Crama Hermeziu administrează peste 130 de hectare de viţă-de-vie nouă cu soiuri precum Fetească Neagră, Sauvignon Blanc, Chardonnay sau Busuioacă de Bohotin. Mărcile din portofoliul cramei sunt Hermeziu, Păcatele Tinereţii şi C’est Soir. Cifra de afaceri cumulată a grupului de firme pe care le controlează a avut anul trecut o valoare de circa 20 de milioane de lei. Un alt fermier ieşean cunoscut, Florin Stegariu, patron al firmei Agrocom Strunga SA, a început să investească în ultimii ani în domeniul viticol. Omul de afaceri a declarat pentru „Ziarul de Iaşi” că de acest business se ocupă mai mult fiul său, el fiindu-i mai mult un ajutor. Acesta lucrează o suprafaţă de circa 41 de hectare, pe care a înfiinţat o plantaţie de viţă-de-vie şi construieşte şi o cramă. Viţa-de-vie a fost cumpărată din străinătate, de la o firmă situată aproape de oraşul italian Verona. Printre soiurile plantate pe cele 41 de hectare se numără Muscat Ottonel, Fetească Albă şi Neagră, Chardonnay şi Busuioacă de Bohotin. „Firma din Verona a mai furnizat şi la Cotnari, la Avereşti de Vaslui, adică nu sunt eu singurul care am luat de acolo”, a precizat, în trecut, pentru Ziarul de Iaşi, Stegariu. În total, investiţia în exploataţia vinicolă s-a ridicat la circa 4 milioane de lei, dintre care 75% din bani au fost primiţi de la APIA.
Producători ajunşi pe marginea prăpastiei
Din plantaţiile de viţă-de-vie ieşene s-au mai făcut cunoscuţi în judeţ şi la nivel naţional şi alţi producători, cum ar fi Vinia SA, Vinicom, Casa Olteanu sau Staţiunea de Cercetare – Dezvoltare pentru Viticultură şi Vinificaţie (SCDVV). În cazul companiei Vinia, aceasta nu mai produce în prezent deoarece a intrat în faliment şi majoritatea bunurilor au fost valorificate, inclusiv sediul central de pe bulevardul Metalurgiei. În această clădire încă sunt cantităţi impresionante de vin ce aşteaptă să fie valorificate. Numai în perioada aprilie – august 2016, lichidatorul firmei a vândut 1,4 milioane de litri de vin vrac şi circa 80.000 de sticle la licitaţie. O altă societate importantă din acest sector, Casa Olteanu SRL, producător al vinurilor Gramma, se zbate să scape de insolvenţă. În campania din aceeastă toamnă, compania a reuşit să producă peste 100.000 litri de vin şi a lansat două noi soiuri, roşu şi roze. Totuşi, administratorul judiciar al firmei a notat în ultimul său raport că nu se reuşeşte respectarea graficului de plăţi asumat prin planul de reorganizare. Societatea Casa Olteanu a fost înfiinţată în 2005 şi este administrată de familia preotului din satul Vişan (zona Bucium), Gabriel Olteanu, care deţinea, în această zonă, prin moştenire, 20 de hectare de teren. Pentru anul trecut, societatea a declarat o cifră de afaceri de 1,25 milioane lei şi pierderi de 1,5 milioane lei cu 8 angajaţi. Viile de pe dealurile Copoului sunt lucrate atât de compania lui Constantin Comănescu, Vinicom, cât şi de SCDVV, care are mai mult un rol determinant pe partea de cercetare şi inovare în acest sector. Şi aceşti doi producători au probleme importante din punct de vedere al datoriilor pe care le au de restituit, în principal, la bugetul de stat. Luna aceasta, Fiscul ieşean a scos la vânzare 300 de tone de vin de la cei doi producători. Vinicom datorează la bugetul de stat circa 680.000 lei, în timp ce SCDVV are o datorie publică de peste 5,5 milioane lei.
