Protestul ţine loc de cutie de viteză a României

vineri, 03 martie 2017, 02:50
3 MIN
 Protestul ţine loc de cutie de viteză a României

Când protestele pentru susţinerea statului de drept sunt singura modalitate de exprimare care mai ţine loc de cutie de viteză a României în această lume, unde se mai vor întâlni românii să protesteze masiv data următoare? În faţa Guvernului? CSM? CCR? La Parlament? La sediile PSD sau ale PNL?

Războiul împotriva OUG 9 şi 13 a fost câştigat, dar pacea este pe cale să fie pierdută. Planul PSD este acum destuparea „conservelor”, a cailor troieni din partide ori din instituţii, a oportuniştilor vocaţionali gata să-şi coordoneze acţiunile, deşi aparent generate de speţe separate, pentru a face ceea ce Grindeanu şi Iordache puneau la cale să împlinească mai rapid.

Un senator liberal, fost baron de Călăraşi, depune un proiect de lege prin care funcţionarii publici nu mai pot fi suspendaţi din funcţie, dacă sunt trimişi în judecată pentru fapte de corupţie. În aplauzele PSD, ale lui Liviu Dragnea personal, ideea este îmbrăţişată şi, credem, ca şi adoptată. Fireşte, conducerea PNL nu sprijină proiectul, fiindcă „susţine ferm lupta anticorupţie”, dar mai contează? Dragnea vorbeşte prin gura unui liberal. Ca de atâtea ori, baronii pesedişti acţionează prin delegarea unor liberali. E greu de făcut diferenţa în această congregaţie de natură cleptocrată.

Curtea Constituţională devine, în sfârşit, „transparentă”. Preşedintele Valer Dorneanu, unul dintre foştii juriştii de casă ai PSD, îi dă dreptate lui Călin Popescu Tăriceanu; dar şi lui Sorin Grindeanu, lui Liviu Dragnea, lui Florin Iordache. Procurorii nu au dreptul să ancheteze oportunitatea şi legalitatea unui act normativ, cum a fost OUG 13. CCR se consideră singura instituţie  abilitată să efectueze „controlul asupra legalităţii/ constituţionalităţii ordonanţelor de urgenţă ale Guvernului (atât sub aspectul procedurii de adoptare, cât şi al conţinutului normativ)”. Dar CCR nu are atribuţii să ancheteze fapte penale precum lipsa avizelor, distrugerea şi plăsmuirea actelor. Deci, CCR ne spune că nimeni nu poate să ancheteze când un guvern face ceva ilegal în timpul emiterii unei OUG.

Subiectul de reflecţie deschis este devastator: se vor pune la socoteală hotărârile şi ordonanţele de guvern, dar ce ne facem cu actele normative emise de un consiliu judeţean sau local? Care-i faţa nevăzută a deciziei CCR? Pe scurt, dispariţia răspunderii administrative. În termenii lui Dragnea, CCR a dat o mână de ajutor clarificării graniţei dintre „legalitate şi oportunitate”, deschizând calea unei imunităţi incredibile. Să vedem cum se vor folosi de ea baronii locali.

Decizia CCR oferă ocazia unei contraofensive împotriva DNA, fiindcă pune sub semnul întrebării legalitatea demersurilor procurorilor. Profitând de ocazie, un membru al CSM, reprezentant al Curţii Supreme în consiliu, ar vrea ca inspecţia judiciară să verifice modul în care procurorul-general, Augustin Lazăr, ori şefa DNA, Laura Kovesi, şi-au arogat calitatea investigării OUG 13. Adică, în termenii consacraţi, un foarte bun motiv de revocare.

Aceasta este doar o mică parte din „pacea socială” pusă la cale de putere după pierderea OUG 13. După cum vedem, responsabilitatea instituţională şi publică este disipată, escamotată, împresurând gradele de libertate şi de reacţie posibile. Strategia este mai perversă, alimentată de acelaşi vânt al preschimbării. PSD trece la o sufocare tăcută, renunţând la demonstraţiile publice de forţă. Când la Bruxelles se creionează scenariul unei uniuni cu două viteze, elita politică se încrâncenează să scoată România din orice viteză europeană. Când protestele pentru susţinerea statului de drept sunt singura modalitate de exprimare care mai ţine loc de cutie de viteză a României în această lume, unde se mai vor întâlni românii să protesteze masiv data următoare? În faţa Guvernului? CSM? CCR? La Parlament? La sediile PSD sau ale PNL? Cumplite dileme.

Publicitate și alte recomandări video

Comentarii