România în UE (I)

Calitatea democraţiei în statele membre UE (Democracy Index 2013):

Suedia 9,73; Danemarca 9,38; Finlanda 9,03; Luxemburg 8,88; Olanda 8,84; Irlanda 8,68; Austria 8,48; Marea Britanie 8,31; Germania 8,31; Malta 8,28; Cehia 8,06; Belgia 8,05; Spania 8,02; Franţa 7,92; Slovenia 7,88; Italia 7,85; Grecia 7,65; Portugalia 7,65; Estonia 7,61; Lituania 7,54; Slovacia 7,35; Cipru 7,29; Polonia 7,12; Letonia 7,05; Ungaria 6,96; Croaţia 6,93; Bulgaria 6,83; România 6,54.

Doar 13 din cele 28 de state membre UE sunt democraţii funcţionale („full democracies”) – cele care au obţinut un scor general peste 8. Restul sunt democraţii disfuncţionale („flawed democracies”).

Un singur stat fost comunist a reuşit să facă tranziţia de la un regim totalitar la unul propriu-zis democratic: Cehia. Cehia era o democraţie funcţională încă din 2006, de la prima ediţie a Democracy Index.

România este statul cel mai puţin democratic dintre actualele state membre UE. În 2006, România era pe penultimul loc, urmată de Croaţia. În 2008, era pe antepenultimul loc, urmată de Croaţia şi Bulgaria. Din 2010 România a coborât pe ultimul loc, unde se află şi în prezent.

Bonus: clasamentul statelor membre UE în funcţie de libertăţile civile:

Suedia 10; Irlanda 10; Finlanda 9,71; Luxemburg 9,71; Malta 9,71; Lituania 9,71; Danemarca 9,41; Olanda 9,41; Austria 9,41; Marea Britanie 9,41; Cehia 9,41; Belgia 9,41; Spania 9,41; Grecia 9,41; Portugalia 9,41; Germania 9,12; Slovacia 9,12; Cipru 9,12; Polonia 9,12; Letonia 9,12; Estonia 8,82; Franţa 8,53; Slovenia 8,53; Italia 8,53; Ungaria 8,24; Croaţia 8,24; Bulgaria 8,24; România 8,24.

20 din cele 28 de state membre UE au obţinut un scor peste 9.

Scorul Franţei şi al Italiei (8,53) este ruşinos în contextul Uniunii Europene.

Scorul Ungariei, Croaţiei, Bulgariei şi României (8,24) este inadmisibil de mic – în acelaşi context.

Din UE 28 fac parte 11 state foste comuniste: Bulgaria, Cehia, Croaţia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia, Slovenia şi Ungaria. Dintre acestea, doar 5 au obţinut un scor peste 9 la libertăţi civile: Lituania (9,71), Cehia (9,41), Slovacia (9,12), Polonia (9,12) şi Letonia (9,12).

Cele 4 state care au reuşit contraperformanţa de a obţine un scor mai mic de 8,5 la libertăţi civile sunt, toate, state foste comuniste.

Coeficientul Gini (după transferurile sociale/ înainte de transferurile sociale) în 2012, în UE 28 (plus Elveţia, Islanda, Norvegia):

Norvegia: după – 22,5/ înainte – 31,8 (diferenţă 9,3); Slovenia: după – 23,7/ înainte – 30,1 (diferenţă 6,4); Islanda: după – 24/ înainte – 31,8 (diferenţă 7,8); Suedia: după – 24,8/ înainte – 32,5 (diferenţă 7,7); Cehia: după – 24,9/ înainte – 29,1 (diferenţă 4,2); Slovacia: după – 25,3/ înainte – 29,1 (diferenţă 3,8); Olanda: după – 25,4/ înainte – 32 (diferenţă 6,6); Finlanda: după – 25,9/ înainte – 34,2 (diferenţă 8,3); Belgia: după – 26,6/ înainte – 35,2 (diferenţă 8,6); Ungaria: după – 26,9/ înainte – 34,4 (diferenţă 7,5); Malta: după – 27,1/ înainte – 31,8 (diferenţă 4,7); Austria: după – 27,6/ înainte – 33,6 (diferenţă 6); Luxembourg: după – 28/ înainte – 35,3 (diferenţă 7,3); Danemarca: după – 28,1/ înainte – 39 (diferenţă 10,9); Germania: după – 28,3/ înainte – 34,5 (diferenţă 6,2); Elveţia: după – 28,8/ înainte – 33 (diferenţă 4,2); Irlanda: după – 29,9/ înainte – 46 (diferenţă 16,1); Franţa: după – 30,5/ înainte – 36 (diferenţă 5,5); Croaţia: după – 30,5/ înainte – 36,8 (diferenţă 6,3); Polonia: după – 30,9/ înainte – 34,2 (diferenţă 3,3); Cipru: după – 31/ înainte – 34,1 (diferenţă 3,1); Italia: după – 31,9/ înainte – 34,1 (diferenţă 2,2); Lituania: după – 32/ înainte – 37,7 (diferenţă 5,7); Estonia: după – 32,5/ înainte – 35,9 (diferenţă 3,4); Marea Britanie: după – 32,8/ înainte – 43,2 (diferenţă 10,4); România: după – 33,2/ înainte – 36,2 (diferenţă 3); Bulgaria: după – 33,6/ înainte – 35,9 (diferenţă 2,3); Grecia: după – 34,3/ înainte – 36,6 (diferenţă 2,3); Portugalia: după – 34,5/ înainte – 38,7 (diferenţă 4,2); Spania: după – 35/ înainte – 39,8 (diferenţă 4,8); Letonia: după – 35,7/ înainte – 38,8 (diferenţă 3,1).

În UE 28, România se află pe locul 23 din 28 (după transferurile sociale). Media UE 28: 30,6. Doar Bulgaria, Grecia, Portugalia, Spania şi Letonia stau mai prost ca noi. Dacă adăugăm Elveţia, Islanda şi Norvegia, România ajunge pe locul 26 din 31. În concluzie, România nu e doar una dintre cele mai sărace ţări din UE, ci şi una în care nivelul inegalităţii sociale este foarte ridicat. Nu neapărat foarte ridicat în abstract, ci foarte ridicat în raport cu celelalte state membre ale UE.

Pe de altă parte, dacă măsurăm eficienţa sistemului de transferuri sociale ca diferenţă între coeficientul Gini de dinaintea transferurilor sociale şi cel de după, doar Bulgaria, Grecia şi Italia au un sistem de transferuri sociale mai ineficient decât cel din România. Din punctul ăsta de vedere, în UE 28 România ocupă locul 25 din 28. Dacă adăugăm Elveţia, Islanda şi Norvegia, România ajunge pe locul 28 din 31.

Pe scurt, România nu poate fi catalogată în niciun fel ca un stat social (sau „asistenţial”). România are unul dintre cele mai ridicate niveluri ale inegalităţii sociale şi unul dintre cele mai ineficiente sisteme de transferuri sociale din Uniunea Europeană. În plus, repet, e şi unul dintre cele mai sărace state din UE. 

Sorin Cucerai este traducător şi publicist