Scandal la Opera Iaşi! Fosta contabilă făcea negoţ de lux cu instrumentele instituţiei

Timp de cinci ani, fosta contabilă şefă de la Opera Iaşi a achiziţionat în numele instituţiei mai multe instrumente muzicale, la suprapreţ, de la o societate la care era administrator. Femeia a fost demisă de Beatrice Rancea şi reclamată la Parchet. Ieri, procurorii au trimis-o în judecată pentru conflict de interese şi abuz în serviciu. Prejudiciul se apropie de 100.000 de lei.

Afaceri ilegale derulate pe spinarea Operei Naţionale Române Iaşi (ONRI). Un fost angajat al acestei instituţii a fost trimis ieri în judecată de procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Iaşi fiind acuzat că a produs un prejudiciu de aproape 100.000 de lei prin semnarea unor contracte cu ea însăşi. Contabila-şefă Aurica Moraru (58 de ani) a atribuit zeci de contracte unei firme franţuzeşti, la care era mandatată cu drepturi depline ca administrator. Totul a ieşit la iveală când Beatrice Rancea a ajuns manager la ONRI, Moraru fiind demisă şi reclamată la Parchet.

61 de contracte suspecte

Potrivit rechizitoriului întocmit de pro­cu­rorul ieşean Vasile Chifan, Aurica Mora­ru a fost angajată la opera ieşeană începând cu 10 iunie 2002, ca economist. Ulterior, a devenit contabil-şef, căpătând astfel atri­buţii de control financiar preventiv, respectiv verificarea operaţiunilor operei din punctul de vedere al legalităţii.

Ulterior, Moraru a devenit administrator al SC Alienor Luteria Iaşi, fiind mandatată de reprezentantul acestei firme, Lagarde Jean Damien Pascal, printr-o procură. „În conţinutul procurii se menţionează că Mo­raru Aurica va semna în numele societăţii. În acest context, societatea comercială a stabilit o relaţie comercială cu Opera din Iaşi“, a precizat procurorul Adina Bocai, purtător de cuvânt al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Iaşi. Faptele ilicite ale Auricăi Moraru s-ar fi produs în perioada 2006-2011, atunci când instituţia ieşeană a achiziţionat de la societatea administrată de contabila-şefă a ONRI diferite instrumente muzicale, mare parte din acestea la preţuri mai mari decât cele de catalog. Procurorii au mai notat că Moraru semna atât în calitate de reprezentant al firmei vânzătoare cât şi al operei, folosind însă specimene dife­rite. Pentru a demonstra acest lucru, anche­tatorii au efectuat o expertiză de specialitate. În total, între firma franţuzească şi operă au fost încheiate 61 de facturi. Pre­judiciul total a fost calculat la 93.957 de lei, bani ce reprezintă diferenţa dintre preţurile achitate către Alien Luteria şi cele ale pieţei.

În 2010, de pildă, Opera a cumpărat un contrabas cu suma de 38.055 de lei, deşi preţul pieţei era de 20.107 lei. Un alt exemplu oferit de procurori este achiziţia a 5 baghete de timpan, pentru care instituţia a plătit 2.085 de lei, deşi puteau fi cumpărate cu 767 de lei.

Achiziţiile cu dedicaţie se reflectă şi în cifra de afaceri a societăţii. Dacă în 2010, înainte ca Moraru să fie descoperită, Alienor Luteria avea o cifră de afaceri de 158.842 de lei, în 2012, după ce contabila-şefă a fost demisă, societatea avea o cifră de afaceri de 37.730 de lei.

Aurica Moraru a refuzat să-şi explice faptele în faţa procurorilor. Ieri, aceasta nu a putut fi contactată. Procesul ei, în care este acuzată de infracţiunile de conflict de interese şi abuz în serviciu, va fi soluţionat de Judecătoria Iaşi. Procurorii au trimis în judecată şi societatea-căpuşă, pentru complicitate.