Şedinţă dedicată efectelor secetei: Doar centrul judeţului nu este afectat de secetă cronică

Fermierii ieşeni trebuie să se orienteze spre culturi rezistente la secetă şi puţin pretenţioase în privinţa apei. Problemele provocate de seceta din această vară au fost întoarse pe toate părţile în cadrul şedinţei de ieri a Comisiei de Dialog Social, ce funcţionează sub egida Pre­fecturii, fără a se putea găsi însă vreo soluţie, cu excepţia măsurilor adoptate de urgenţă pentru limitarea efectelor.

Con­form reprezentanţilor Direcţiei Agricole (DAJ), întreg judeţul parcurge o perioadă de secetă pedologică puternică. Doar în regiunile centrale ale judeţului există suficientă apă pentru plante până la adâncimea de 20 cm. Sub aceasta, până la un metru în adâncul solului, lipsa de apă este cronică.

Până acum, au fost afectate puternic de secetă aproximativ 50.000 ha de terenuri agricole, pagubele produse ridicându-se la 42 milioane de lei. DAJ a informat periodic Ministerul Agriculturii, fără însă a fi aprobate sume pentru compensarea pier­derilor suferite de fermieri.

„Recoman­dăm fermierilor din zonele afectate să încerce valorificarea masei vegetale ca furaj. Dacă nici acest lucru nu este posibil, să se întocmească un proces-verbal de daună absolută şi să fie lăsate animalele la păşunat, pentru că şi pa­jiştile sunt afectate de secetă. Reco­mandăm de asemenea folosirea unui fond de seminţe rezistent la secetă şi cu un consum redus de apă“, a spus Ve­ronica Săvuţa, consilier superior în cadrul DAJ.

Despăgubiri doar la asociaţii?

Pentru a fi asigurat necesarul de apă pentru animale, Agenţia Naţională de Îm­bu­nătăţiri Funciare a pompat în cursul lunii iulie 1,7 milioane mc de apă din Prut în Jijia. Cursul Jijiei a fost blocat la Gorban, pentru a ţine în albia râului cât mai multă apă. „În sudul judeţului nu putem vorbi de irigaţii, pentru că nu există asociaţii de utilizatori. În zonă am avut un singur client, la Ţuţora, un fermier care exploatează sezonier vreo 800 ha. Pentru o asociaţie a consumatorilor de apă ar fi necesare măcar 1.500 ha“, a precizat Grigore Manole, directorul filialei teritoriale Moldova Nord a ANIF.

Din cele 42.000 ha de terenuri agricole amenajate pentru irigaţii, doar 6.600 ha sunt efectiv irigate, respectiv cele exploatate de 7 asociaţii agricole din nordul judeţului, nicio astfel de asociaţie nefiind constituită în ultimii ani.

Reprezentanţii ANIF au precizat totodată că o bună parte din staţiile de pompare şi echipamentele de irigaţii sunt vechi de peste 30 de ani, fiind uzate fizic şi moral. În plus, doar apa Prutului poate fi utilizată pentru irigaţii, cea a Jijiei fiind puţină şi nefiind adecvată udării planelor. „Şi acum, ce facem? Plătim despăgubiri din banii noştri pentru cei care nici nu au încercat să se aso­cieze. Aş propune ca subvenţiile şi des­păgubirile să nu fie plătite decât fermierilor constituiţi în asociaţii“, a spus directorul Inspectoratului Teritorial de Muncă, Andrei Albulescu.

Propunerea acestuia a fost respinsă însă ferm de reprezentanţii instituţiilor din domeniul agricol. Săvuţa a apreciat că lipsa asociaţiilor de consumatori de apă este justificată obiectiv, de situaţia generală din agricultură. „Jumătate din teren este lucrat în sistem asociativ, deci oamenii vor să se asocieze. Dar, populaţia la sate este îmbătrânită, iar tineretul este plecat în străinătate. Mulţi, când se întorc, vor să investească, dar se lovesc de birocraţie. Ce vorbim noi? Că au fost irigaţii şi s-au distrus? Asta e de 25 de ani. Hai să vedem cum aducem fermierii înapoi. Să vedem cum îi putem ajuta“, a spus Săvuţa. 

Conform precizărilor şefei Camerei Agricole Judeţene, Monica Pandelea, în 2013 funcţionau în judeţ 125 de asociaţii, în acest an rămânând doar 52, sistemul legislativ descurajant fiind considerat responsabil pentru dispariţia acestora. „Până în 2020, sunt disponibile 436 milioane euro pentru proiecte numai pentru infrastructura de bază din irigaţii. În judeţ, nu avem niciun proiect. Lipsesc banii pentru cofinan­ţare“, a spus şeful Oficiului Judeţean pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, Eugen Ţicău.