Rază de speranţă pentru miile de părinţi cu copii aflaţi în situaţii similare

SPERANȚĂ! Două poveşti de succes, emoționante, din scaunul cu rotile

miercuri, 14 decembrie 2016, 03:01
6 MIN

Andreea şi Răzvan sunt astăzi doi studenţi străluciţi, ce au tot viitorul în faţă, dar cărora, la naştere, niciun medic nu le dădea şanse. Începuturile vieţii lor stau sub semnul handicapului, dar şi al abandonului. Impresionantele lor poveşti de succes nu ar fi fost posibile fără sprijinul, încă din primii ani de viaţă, al Fundaţiei „Steaua Speranţei“. Cazurile celor doi tineri minunaţi pot da speranţă miilor de părinţi cu copii aflaţi în situaţii similare.

Fundaţia „Steaua Speranţei“, cu­noscută şi cu numele de „Star of Hope Romania“, rescrie de mai bine de 15 ani poveşti de viaţă ale căror începuturi sunt sub semnul abandonului sau handicapului.

Andreea Dăncinescu şi Răzvan Ştefănescu, doi dintre primii copii cu dizabilităţi care au fost ajutaţi de fundaţie, sunt astăzi tineri studenţi, cu planuri şi perspective deloc inferioare colegilor lor. Chiar dacă au fost diagnosticaţi cu afecţiuni crunte, chiar dacă medicii credeau că nu o să supravieţuiască, prin eforturile părin­ţilor şi cu ajutorul Fundaţiei „Steau Speranţei“ tinerii şi-au depăşit limi­tele: Răzvan, student la Facultatea de Informatică Aplicată de la Univer­si­tatea „Gheorghe Asachi“, face sport de performanţă de 10 ani, iar Andreea, absolventă a Facultăţii de Psihologie de la Universitatea „Petre Andrei“, se pregăteşte de admiterea la doctorat. Vrea să le ofere celor diagnosticaţi cu aceeaşi boală posibilitatea să se recupereze cu terapie prin dans.

Răzvan: şase operaţii

La Iaşi, „Steaua Speranţei“ nu a aprins doar speranţa în inimile celor bolnavi, ci a făcut posibilă recupera­rea şi tratamentul a peste 400 de copii diagnosticaţi cu Sindromul Down, autism, epilepsie, alte boli asociate, tulburări de  învăţare şi dizabilităţi. Cu sprijin financiar de la surdezii şi nor­vegienii de rând, Fundaţia, cu sediul la Iaşi, a schimbat destine.

Lui Răz­van, acum în vârstă de 20 de ani, i-a asigurat cele şase operaţii la picioare, fără de care i-ar fi fost imposibil să se deplaseze. Diagnosticat la naştere cu artrogripoză congenitală, o boală care deformează oasele, şi considerat un copil care nu are şanse de supra­vie­ţuire, Răzvan a fost abandonat de părinţi imediat după ce a venit pe lume.

„Când am intrat în programele Fundaţiei «Star of Hope», aveam doi ani. Eram abandonat, trecusem prin trei leagăne şi mă aflam la cel din Fălciu. Acolo a venit o echipă din Suedia care a încercat să ajute mai mulţi copii cu operaţii, şi s-au uitat şi la mine. Au spus că mă pot recupera şi eu, iar apoi am fost la spital, unde am făcut şase operaţii la picioare. După prima operaţie, medicul nu a crezut că eu o să merg. Totuşi, cu recuperare, operaţii şi tratament, abia la 4 ani am început să merg“, a relatat Răzvan.

De tratamentul special de care copilul a avut nevoie s-au îngrijit părinţii săi adoptivi, o familie care s-a mutat la Iaşi dintr-un sat din judeţul Vaslui, astfel încât băiatul să aibă aproape specialişti care să-l ajute şi condiţii decente de viaţă.

„Mama lucra la centrul de plasament unde mă aflam. A mers cu mine pe la medici cât eram acolo, şi aşa a prins drag de mine, încât a vrut să aibă mereu grijă de mine. Astfel, la şapte ani a finalizat actele de adopţie, iar după un timp ne-am mutat la Iaşi. Am venit aici pentru că, la un moment dat, când eram în clasele primare, la ţară, am căzut pe lângă toaletă şi am stat în frig vreo patru ore pentru că, neavând rotulă, nu m-am putut ridica. Atunci, mama a spus că ne mutăm să am alte condiţii“, a mai spus Răzvan.

La Iaşi, la Fundaţia „Star of Hope“, copilul a făcut kinetoterapie, masaj, fiziote­rapie, astfel încât să se poată deplasa. Astăzi, Răzvan declară că se simte foarte bine. Este student în anul II la Facultatea de Inginerie Electrică, Energetică şi Informatică Aplicată de la Universitatea „Gh. Asachi“, face sport de performanţă de zece ani – înot şi tenis de masă – şi pregăteşte, împreună cu fundaţia, un proiect pentru integrarea tinerilor cu dizabilităţi pe piaţa muncii.

„Îmi place să combin sportul cu informatica. La sală când merg, cei din jurul meu se miră de voinţa pe care o am. Pe partea de pregătire profesională sunt la fel de mulţumit. Am fost la concursuri organizate de Google, am ajuns printre cei mai buni. Pentru viitor, mă gândesc să facem ateliere protejate pentru persoane cu dizabilităţi, să angajăm oameni cu dizabilităţi“, a conchis tânărul.

Andreea: „Tot ce fac este cu durere“

Andreea Dăncinescu, o tânără de 24 de ani diagnosticată la naştere cu paralizie cerebrală, a descoperit Fun­daţia „Star of Hope“ de la vârsta de opt ani. Ieşeanca a făcut cu ajutorul fundaţiei terapie de recuperare, kinetoterapie şi o operaţie pentru detensionarea musculaturii. Cu ajutorul procedurilor medicale, Andreea a reuşit să-şi învingă dizabilitatea şi să se deplaseze cu un cadru.

„Problema mea de sănătate provoacă durere. Tot ce face o persoană cu acest diagnostic este cu durere. O durere continuă, de neoprit. Şi kinetoterapia este dureroasă, pentru că, prin acţiune, corpul nostru se încordează“, a povestit tânăra.

Andreea s-a născut la şapte luni, iar de la un an şi jumătate face recuperare medicală. Să-şi poată îngriji fiica cât mai bine, mama tinerei a absolvit şcoala postliceală şi i s-a dedicat cu totul.

„Avem toată iubirea şi recunoştinţa pentru doamna kinetoterapeut Cici Lazăr, care la vremea respectivă lucra la Policlinica Mare. Acest om deosebit a lucrat cu Andreea câţiva ani, iar dacă fiica mea nu este acum într-un scaun cu rotile este şi datorită dumneaei“, a relatat mama tinerei.

Fundaţia „Star of Hope Romania“ a ajuns la Andreea la vârsta de opt ani. Psihopedagogii centrului au bătut într-zi la uşă şi şi-au oferit, gratuit, sprijinul şi ajutorul. La început, familia Dăncinescu nu a cre­zut că promisiunile fundaţiei vor fi şi realizate, însă, după ce au început efec­tiv să lucreze cu specialişti, pă­rinţii copilei s-au lămurit că intenţiile celor de la „Star of Hope“ sunt dintre cele mai bune. Astăzi, Andreea este absolventă a Facultăţii de Psihologie de la Universitatea „Petre Andrei“, cea care s-a angajat să-i acorde un regim preferenţial, şi se pregăteşte de admiterea la doctorat, unde-şi pro­pune să cerceteze terapia prin dans.

Concert Laura Bretan, mâine, la Iaşi

„Din cauza afecţiunii, eu scriu foarte încet, şi totul înseamnă du­rere. La universitate am găsit o des­chidere aparte, adică au zis că mă lasă să-mi dau examenele oral, ceea ce a însemnat pentru mine o şansă. Parcă am păşit în altă lume, în care nu am mai fost. Am văzut cu totul altă atitudine, de acceptare, de integrare, de des­chidere, de susţinere. M-au lăsat să mă dezvolt la adevă­rata mea capacitate şi să spun tot ce am de spus“, a subliniat Andreea.

În prezent, ieşeanca este ambasadorul Fundaţiei „Star of Hope“ şi urmăreşte să ajute persoanele cu di­zabilităţi prin poziţii publice în care să atragă atenţia asupra nevoilor celor din această categorie. Zilnic, peste 30.000 de copii din lume sunt ajutaţi prin proiectele Fundaţiei „Star of Hope Internatio­nal“. Filiera locală a fundaţiei organizează mâine, 15 decembrie, un concert caritabil pentru copii cu diza­bilităţi. Cu ocazia acestuia, Laura Bre­tan, adolescenta care a câştigat ul­tima ediţie a concursului „Românii au ta­lent“, va cânta la Iaşi alături de for­maţia Proconsul.

Comentarii