Caută 
1 MIN
Voiam să dăm vina pe caniculă. Dar multe dintre enunțurile prezentate aici sunt și din vremuri de răcoare!
► Ce știam despre „super“ rămȃne, totuși, încă valabil; ca mărturie invocăm enunțuri copiate, ad-litteram, de pe internet: „S-au adaugat SUPER MASINI NOI! Un super tuning“; sau: „Masini tunate super tari“, ori, de ce nu, „O gagica bomba (super sexy girl)!“, respectiv „Super Gagica Super Dans“, ca și în cazul „Nunta organizata pentru Mihai si Ilona s-a incheiat cu o super petrecere“ (/pensiuneamodern.ro/). În ultimul timp, însă, chiar din excesul de „super“, valoarea cuvȃntului s-a rarefiat pȃnă la rolul de simplu marcaj de incitare. Dovadă: publicitatea a fost invadată de un super = sub. Un posibil inductor: „Daca iti doresti pantofi ieftini si confortabili, alege Super-reducerile de la Kalapod!“ (/kalapod.ro/). După aceea, prin sintagma „super prețuri“ trebuie să înțelegem „reduceri de prețuri“, recte „vȃnzare de produse sub prețul obișnuit“, adicǎ un fel de „spargere a preţurilor“ (mai pretențios, un soi de dumping de circuit intern). Iată enunțuri preluate tot de pe internet: „Calculatoare si laptopuri la super preturi! Acum, daca vrei sa-ti cumperi un laptop sau un telefon nou-nout, la un pret mult mai mic decat in magazine…“ (/incont.stirileprotv.ro/); „Pantofi dama super preturi“; accesȃnd adresa, găsim atractivul cuvȃnt „reduceri“ (/ro-ro.facebook.com/); „Haine ieftine si incaltaminte originala… la super pret“ (/superpret.net/). Iată însă și o interferare a planurilor: „O masina ieftina si SUPER BUNA!“ (/youtube.com/). Ce ți-e și cu tocirea superlativelor: de la marca, familiară, a celui de superioritate, super ajunge la simpla idee de „ieftin“
► Supărări pe vorbe. În plan intern: medicul-șef de la Spitalul de Arși, convocat la poliție, îi mustră pe jurnaliștii ce-l înconjoară, pentru declarații: „Fabulați! Învățați-vă să folosiți termenii corect; bolnavul de acolo nu a murit din cauza viermilor din rană!“ (16.07); problema pluralului, pe plan internațional: a fost o eroare a translatorului; oficialul turc nu a spus că la Tvr a fost prezentată fals situația din Turcia, ci că „unii jurnaliști“ ar fi făcut greșeala respectivă! (20.07). Și un domn Mihalache, de la Londra, este supărat pe jurnaliști. El i-ar fi spus prietenului său, Rareș B., „Mă, du-te dracu’, de unde știi tu că-s umiliți /romȃnii, în Marea Britanie/, m-ai sunat pe mine?“ (21.07).
► Ce se putea rupe. Păstrarea tăcerii a fost considerată o notă a bunei conduite, a decenței, dar publicul de cancan este prea puțin interesat de meritele cuiva. Respectivul atrage atenția cȃnd iese în față, prin enunțuri de tip cronică „mondenă“. De exemplu, s-a considerat că Bianca D. a rămas o perioadă de timp întru tăcere. În ultimul moment, lucrurile s-au schimbat: „Sătulă de speculaţiile legate de sarcina ei, B. D. a rupt tăcerea“. Numai că, în ceea ce o privește, lucrurile se prezintă destul de… învȃrstat, deoarece ea ar mai fi trecut prin diferite eclipse, fiind, apoi, repusă în lumină de foști (foarte) apropiați: „Cătălin B. rupe tăcerea și vorbește despre B. D.“; „Adrian M. rupe tăcerea. Ce spune despre relaţia cu ~“. Intervenții și dinspre familie: „Tatăl lui Victor S. /fost soț al numitei/ rupe tăcerea!“ etc.
► Motive și motive. Și alții sunt nevoiți să întrerupă o perioadă (mai lungă) de liniște: „Chipciu rupe tăcerea: «Aveam nevoie să plec»!“. Există și zone în care actul numit este, însă, de real interes social: „Un polițist (A. V.) de la Serviciul de Acțiuni Speciale al Poliției Prahova a rupt tăcerea“. Și putem atribui aceeași semnificație cazului „Sorana /Darclee M./ rupe tăcerea. Declarațiile ei i-a /sic!/ lăsat mască pe toți. «Iată ce nu ai văzut la televizor în Ferma vedetelor»“ (/libertatea.ro/).
► Spargeri. Sătui de rupere, jurnaliștii au găsit un energizant (legătura cu „a sparge gheața“ nefiind exclusă): „Suspecţii din dosarul «Cocaina» au spart tăcerea“ (/ziuaconstanta.ro/); „Beyonce sparge tăcerea“ (/utv.ro/). Dar nu numai ea: și „Mutu /recidivist!/ sparge tăcerea în cazul «Offside»“. Se poate zice însă și… de bine: „Doi elevi de la Colegiul Național «Petru Rareș» au creat un dispozitiv care le conferă voce persoanelor cu deficiențe de vorbire“, știre titrată „Inovația care sparge tăcerea“, premiată la Olimpiada națională de proiecte din SUA (/ziarulevenimentul.ro/). Aici, ne-am putea gȃndi, însă, la „a sparge ghinionul“!
► Profunzimea structurilor! „Vine o masă de aer, așa, mai răcoroasă!“ (Protv, 20.07, ora 7,30); schimbȃnd ziua și temperatura, am putea afla și că vine o masă de aer mai… călduroasă; „Nu sunt reaintenționată!“ (Dna Maria P., aferatǎ, la casieria blocului); „Oricum, la noi se găsesc oameni destui de chinuiți“ (reportaj de la un azil de bătrȃni).
► Pretenții. Unor contemporani nu le este indiferentă starea limbii romȃne. După discuția de pe un blog, în legătură cu prezența/absența Rusiei la Olimpiada de la Rio, aflăm că deficiențe ori simple neglijențe de gen pot tăia apetitul pentru schimbul de impresii: „Pe fond pot intra în dialog cu dvs DOAR dacă veți scrie corect în limba romȃnă! Sunt sigur cǎ o stăpȃniți la perfecţie; mai încercați, vă rog! Ȋn rest, nimic de adăugat!“ (scrie Panescu Dragoș, de exemplu). Un motiv de a stărui.
Stelian Dumistrăcel este profesor universitar doctor în cadrul Departamentului de Jurnalistică şi Ştiinţele Comunicării de la Universitatea „Al. I. Cuza” Iaşi
