Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

vineri, 29.03.2024

Teatru viu

GALERIE
dana tabrea
  • dana tabrea
- +

Bucureşti. Instalaţie umană este un performance bazat pe fapte autentice din experienţa performerilor, parţial sau total ficţionalizate, cu o puternică amprentă sociopolitică, o mostră de teatru politic camuflat într-un show viu, dinamic, care nu te poate lăsa indiferent. Regizorul Radu Nica mizează pe interacţiunea cu publicul şi pe provocarea de reacţii. Încearcă să pună teatrul în acord cu concepţia despre educaţia liberală a lui Michael Oakeshott, filosoful echivalând mediul academic cu o oazăeliberată de necesităţile vieţii adulte.

În mod paradoxal, ieşind din convenţia oazei, problemele societăţii româneşti, de la copiii străzii, la rezultatele ultimelor alegeri, îşi fac loc în situaţiile coregrafico-dramatice exploatate scenic ori prin proiecţie. Deşi spectacolul a făcut iniţial parte din oferta ce susţinea Bucureştiul pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii 2021, scenariul a fost adus la zi, putând suporta, în continuare, adăugiri, convertindu-se într-o posibilă lectură infinită a Bucureştiului actual şi într-un semnal de alarmă asupra societăţii. O privire de ansamblu asupra Bucureştiului, cu instituţii ori politicieni corupţi, e dublată de privirea atentă a bucureşteanului ori a trecătorului ocazional: betoane, gropi, violenţă stradală, droguri, aurolaci, farmacii, una lângă alta, ori supermarketuri, unul după altul, oameni dormind pe bănci ori la parterul unor clădiri insalubre, în centru, ziua în amiaza mare, şomeri, alcoolici, sărăcie.

Intrând în detaliile problematicii sociale catastrofale, nu putem trece cu vederea violenţa domestică, copiii abandonaţi, lipsa de profesionalism, neglijenţa, abuzurile ori corupţia din diferite sectoare (sănătate, învăţământ, cultură, biserică, sistemul forţelor de ordine) şi din cadrul instituţiilor asociate (spitale, şcoli, teatre, poliţie, mult disputata Catedrală a Mântuirii Neamului), totodată lipsa de educaţie ori de spirit civic a cetăţeanului român. După 27 de ani de la Revoluţie, poporul român pare să nu fi învăţat nimic din lecţiile istoriei. Au prins, în schimb, foarte bine modalităţile de comunicare de import (Facebook, Twitter, WhatsApp), viaţa în mediul virtual anulând nevoia de viaţă reală a individului, existenţa sa ajungând să se desfăşoare pe modelul unui ”vibe haotic” ce intră în ”freeze” preţ de secunde, după care ”viaţa o ia din nou la play”.

Existenţa umană e robotizată şi se desfăşoară între permanente conectări, deconectări şi reconectări de ordin tehnic, dar şi social, de job, alimentare, de look, multe dintre acestea având efecte distrugătoare pentru psihicul uman. Viaţa e supusă presiunilor exercitate de nevoia de statut social, celor ale corporatismului, sau care vizează un ritm accelerat. Cerinţele sunt absurde, imposibile, inumane (”Trebuie să exist din mers!”). Comunicarea faptelor de viaţă e redusă la cuvinte în loc de propoziţii, la propoziţii simple, în loc de fraze, în cele din urmă la exclamaţii, interjecţii şi exprimare monosilabică. Regizorul de detaşează prin parodie sau printr-o fină nuanţă absurdă.

Radu Nica a optat pentru un teatru devised, folosind mijloace ale teatrului documentar, în raport cu implicarea publicului şi cu politizarea discursului (de exemplu, minichestionarul adresat publicului, privind ziua de 30 octombrie 2015, când a avut loc tragedia din clubul Colectiv, conţinând întrebări incomode, plecând de la mediatizarea cazului, incluzând chiar şi teoriile conspiraţiei în presupoziţiile unora dintre întrebări). Ar mai fi de menţionat monologul interactiv al Adei Galeş, pledând pentru toleranţă şi împotriva discriminării, luând forma unui happening, asemănător jocului ”Adevăr sau provocare”, când actriţa solicită selfie-uri, în timp ce se sărută cu persoane care se oferă din sală, de gen diferit sau de acelaşi gen - un moment dedicat victimelor din clubul Orlando (masacrul din Florida a avut loc pe 12 iunie 2016), şi luptei împotriva discriminării LGBT. Intră în discuţie tipologia unui teatru documentar subiectiv deoarece monologul lui Dumitru Georgescu se referă la o ruda de-a sa, călugăriţa Teodora, supusă unui tratament inuman în interiorul sistemului monahal.

În cea mai mare a timpului, actorii stau la nişte pupitre, unde foile cu textul ţin loc de portativ. Secvenţe coregrafice explozive îi scot însă din faţa portativelor, mobilizându-i ritmic sau sincopat. La un moment dat, cad unul peste celălalt formând o veritabilă ”instalaţie umană”, termen împrumutat de regizor din artele vizuale. Iar într-un alt moment, foile sunt aruncate, textul împrăştiindu-se pe podeaua impregnată de imagini urbane. Proiecţia este abstractă, simpatică, iar de cele mai multe ori în acord cu ideile exprimate. În cadrul performance-ului, bazat pe improvizaţie dirijată, actorii acţionează scenic la unison, dar şi individual, fiind valorificat potenţialul fiecăruia (doina maramuşeană interpretată de Flavia Giurgiu, incisivitatea Ilincăi Manolache, o actriţă foarte temperamentală, firescul lui Dumitru Georgescu, aptitudinile de compoziţie ale lui Ciprian Nicula, lirismul, dar şi ascuţimea Danei Marineci, virtuţile coregrafice ale Ioanei Marchidan, carisma Adei Galeş etc.).

Tot sub semnul improvizaţiei, dar şi, posibil, al happening-ului stă intro-ul spectacolului: actorii îi privesc pe spectatori din spatele unor lupe deformatoare, incitând reacţii în oglindă. Spectatorii îi văd pe actori altfel, actorii văd chipul spectatorilor în cele mai mici detalii. Anticipând finalul: ”Îţi place de tine?/ Îţi place de mine?/ Ce facem noi aici?”. 

(Bucureşti. Instalaţie umană, un spectacol devised coordonat de Radu Nica după un concept de Florin Fieroiu, dramaturgia: Ada Lupu, Florin Fieroiu, Radu Nica, performeri: Nicholas Caţianis, Ada Galeş, Dumitru Georgescu, Flavia Giurgiu, Denis Hanganu, Ilinca Manolache, Ioana Marchidan, Dana Marineci, Ciprian Nicula, concept şi realizare instalaţie video/ obiect/ deformance intro: Andu Dumitrescu, mişcare scenică: Florin Fieroiu, muzică originală şi sound design: Vlaicu Golcea, o producţie ARCUB, 22 octombrie 2016) 

Dana Ţabrea este profesor, doctor în filosofie şi cronicar de artă teatrală (membru AICT)

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

    Intrebarea zilei

    Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

    vezi raspunsuri