Caută 
4 MIN
UE va prezenta vineri marile linii ale planului să negociere pentru Brexit, la două zile după declanşarea procedurii de retragere a Marii Britanii din blocul comunitar, marcată deja de primele fricţiuni cu Londra, relatează AFP.
Preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, va prezenta la Valletta un proiect de “orientări de negociere”, pe care liderii celor 27 de state ce vor rămâne în UE le vor adopta la summitul de pe 29 aprilie, de la Bruxelles.
Textul va fixa priorităţile politice, precum şi viziunea lor privind ritmul negocierilor, care se prefigurează drept unul dintre primele subiecte de tensiuni, după ce premierul britanic a declanşat miercuri procedura de Brexit.
Theresa May vrea ca negocierile să se desfăşoare în ritm accelerat şi să vizeze, în paralel, acordul care va regla modalităţile de ieşire din UE şi pe cel care defini relaţia sa viitoare, în special pe plan comercial.
Însă liniile fixate de Tusk ar urma să excludă, potrivit aşteptărilor, orice acord privind “relaţia viitoare”, înainte ca divorţul să intre în vigoare, lăsând totuşi uşa deschisă pentru discuţii preliminare înainte de ieşirea Marii Britanii din blocul comunitar, prevăzută pentru martie 2019.
FĂRĂ AMENINŢĂRI
Încă din primele ore care au urmat notificări oficiale a Brexit, miercuri, a apărut un alt măr al discordiei : cooperarea viitoare a Londrei cu UE în materie de securitate.
În aceste condiţii, Guvernul britanic a fost nevoit joi să calmeze polemica, după ce Theresa May a părut să condiţioneze această cooperare de negocieri, pentru a obţine condiţii de ieşire mai avantajoase.
« Securitatea tuturor cetăţenilor este un subiect prea grav” pentru a face obiectul unui troc, a reacţionat europarlamentarul liberal Guy Verhofstadt, reprezentantul PE în negocieri.
În replică, ministrul britanic pentru Brexit, David Davis, a dat asigurări că nu este vorba de o ameninţare, ci de “un argument pentru a obţine un acord” cu Bruxelles.
Principalele trei priorităţi ale UE pentru negocieri sunt cunoscute deja. Blocul comunitar vrea să clarifice soarta a peste trei milioane de cetăţeni europeni din Marea Britanie şi a peste un million de britanici care locuiesc în alte state membre. De asemenea, Bruxelles-ul vrea să lămurească incertutidine privind frontiera dintre Republica Irlanda şi provincia britanică Irlanda de Nord.
Cei 27 vor cere, de asemenea, Marii Britanii să îşi respecte angajamentele bugetare asumate. Deşi nu a fost vehiculată deocamdată nicio cifră clară, un înalt oficial european a declarat că CE evaluează factura la 55, până la 60 de miliarde de euro.
Însă Londra “nu recunoaşte sumele uneori foarte mari care au circulat la Bruxelles”, a avertizat joi ministrul britanic de Finan’e, Philip Hammond.
FĂRĂ RABAT
Nu va exista un “rabat britanic”, a avertizat, la rândul său, de la Berlin şeful diplomaţiei german Sigmar Gabriel, într-o aluzie la o contribuţie redusă la bugetul european, obţinută de fostul premier britanic Margaret Thatcher în 1984.
Berlinul, ca şi Parisul, a avertizat deja că relaţia viitoare a UE cu Londra nu poate fi abordată decât cu o condiţie: ca negocierile de ieşire să fie suficient de avansate şi să nu existe un acord înainte de ieşirea efectivă a Marii Britanii.
Şi Parlamentul European, care va trebui să aprobe orice acord cu Londra, cere respectarea aceleiaşi linii.
« Eventuale acorduri de tranziţie” pot fi luate în calcul după divorţ, însă pentru o perioadă care să nu depăşească trei ani, precizează PE într-un proiect de rezoluţia ce urmează să fie votat pe 5 aprilie.
Deşi procedura de divorţ a fost declanşată abia miercuri, primele consecinţe s-au concretizat deja. În sectorul financiar, celebrul grup de asigurări Lloyd’s din Londra a anunţat joi că va deschide o filială la Bruxelles, pentru a nu pierde accesul său deplin la UE.
Iar în tabăra europeană, Luxemburgul şi-a exprimat oficial dorinţa de a găzdui Autoritatea Bancară Europeană, EBA, care va fi nevoită să părăsească Londra înainte de Brexit.
După summitul din 29 aprilie, statele membre se vor reuni la sfârşitul lui mai, la nivel ministerial, pentru a adopta “directivele” de negociere, mai detaliate decât liniile prezentate de Consiliul European.
Atunci, francezul Michel Barnier va primi mandatul pentru a lansa discuţiile cu Londra, la aproape un an după ce britanicii au decis prin referendum să iasă din UE.
