Saparman Sodimejo, un fumător înrăit, care a avut patru căsnicii, a murit după ce a fost internat pe 12 aprilie, pentru că starea sa de sănătate s-a deteriorat. Înainte de a deceda, bărbatul a insistat să se întoarcă acasă, pentru a fi alături de familia sa.
Mbah Ghoto nu a fost recunoscut drept cel mai longeviv om, pentru că Indonezia a început să înregistreze naşterile abia din anul 1900. Totuşi, cartea sa de rezidenţă, pe care apare data naşterii, era validă, potrivit documentelor şi interviurilor cu el, au spus oficialii pentru BBC.
Un nepot al lui Saparman Sodimejo, Suyanto, a declarat pentru BBC că după ce a ajuns acasă, Mbah Ghoto a început să mănânce din ce în ce mai puţin. ”A durat doar câteva zile. De când a ajuns acasă până la moartea sa, a refuzat să mănânce şi să bea. Nu a cerut multe. Înainte de a muri, a vrut doar ca noi, familia lui, să îl lăsăm să plece”, a spus el.
Mbah Ghoto a fost înmormântat luni dimineaţă într-un cimitir din Central Java. Fost fermier şi pescar, Mbah Ghoto a spus, anul trecut, că a trăit o viaţă lungă pentru că a avut oameni care l-au iubit şi care au avut grijă de el. Bărbatul era ”un erou” în satul său şi obişnuia să povestească despre viaţa din timpul coloniilor japoneze şi olandeze. ”Viaţa este despre a-ţi accepta destinul din toată inima. Îmi doresc de multă vreme să mor”, a spus el pentru Jakarta Post în anul 2016.
Mbah Ghoto are cinci copii, 12 nepoţi, 17 strănepoţi şi doi stră-stănepoţi. Întrucât vârsta lui Mbah Ghoto nu a fost verificată în mod independent, bărbatului nu îi revine titlul de ”cel mai longeviv om din istoria înregistrată”. Acest titlu este deţinut de Jeanne Calment, din Franţa, care a murit în anul 1997, la vârsta de 122 de ani. Cea mai în vârstă persoană în viaţă este în prezent Violet Brown, o femeie în vârstă de 117 ani din Jamaica, potrivit Gerontology Research Group.