Caută 
7 MIN
Video
Andrei Leonard Buiceag a primit recent decizie de încetare a raporturilor de muncă cu Agenţia Judeţeană pentru Plăţi şi Inspecţie Socială din cauza unei evaluări unde a primit calificativul nesatisfăcator. El spune că va contesta măsura pe motiv că evaluarea nu s-a realizat în conformitate cu legile în vigoare.
Directorul Agenţiei Judeţene pentru Plăţi şi Inspecţie Socială, Andrei Leonard Buiceag, a ieşit pe uşa din dos a instituţiei în care lucrează de şapte ani. Deşi a venit în instituţie după ce activase ca expert în cadrul Ministerului Muncii şi era privit ca un reformator al instituţiei, Buiceag a reuşit să părăsească locul de muncă după ce a primit cel mai slab calificativ pentru activitatea derulată anul trecut. În baza unei decizii a şefului Agenţiei Naţionale pentru Plăţi şi Inspecţie Socială, Adrian Toader, a fost încetat de ieri, 14 martie, raportul de serviciu cu instituţia din cauza „incompetenţei profesionale”. La cererea ANPIS, a fost realizat un raport privind activitatea desfăşurată în decursul anului 2015 de directorul Andrei Buiceag, care de doi ani ocupa funcţia de şef serviciu deoarece fusese demarată urmărirea penală împotriva sa într-un dosar aflat pe rolul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Iaşi. În baza acestui raport, Buiceag a primit cel mai ruşinos rezultat pe care îl poate primi un funcţionar public, „nesatisfăcător”, adică o medie a notelor de sub două puncte din cinci posibile. Concret, anul trecut, directorul cu atribuţii de şef serviciu a avut sarcina de a coordona activitatea de constituire a debitelor rezultate în urma controalelor Camerei de Conturi Iaşi. ANPIS a trasat nişte obiective şi indicatori pe care Buiceag trebuia să îi atingă, iar la verificarea acestora s-a constatat că modul în care au fost îndeplinite a fost nesatisfăcător. Contactat telefonic, Andrei Buiceag a transmis că nu este de acord cu această decizie şi o va contesta. „Consider că eliberarea mea din funcţie este una abuzivă deoarece şeful serviciu care a realizat raportul de evaluare nu are nici competenţă profesională, nici materială de a realiza acel raport, având o funcţie inferioară mie. Voi contesta în instanţă toate actele anterioare şi ulterioare eliberării mele din funcţie. Mă refer atât la raportul de evaluare unde am primit calificativul «nesatisfăcător», cât şi la decizia de eliberare din funcţie pe care am primit-o vineri”, a transmis, ieri, fostul director Andrei Buiceag. In replică, şeful de serviciu Costel Grojdea, care are din 2014 atribuţii de director, spune ca nu a făcut raportul din proprie iniţiativă. "Nu am făcut raportul pentru ca aşa am vrut eu, există o adresă din partea ANPIS care a cerut să fie realizat acest raport", a explicat Grojdea.
Cine a pus umărul la cariera lui
La vârsta de 23 de ani, Andrei Leonard Buiceag (35 de ani) a luat pentru prima oară contact cu sistemul de muncă şi protecţie socială, angajându-se la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţie a Copilului Iaşi. După vreo doi ani, a intrat în politică devenind membru al Partidului Democrat Liberal, aflat la putere, iar în 2006, deşi avea doar 26 de ani, a prins un post de expert în Ministerul Muncii în domeniul protecţiei dreptului copilului. Potrivit zvonurilor de atunci, Buiceag ar fi ajuns pe acel post cu susţinerea senatoarei Mihaela Popa, pe atunci membră cu putere în PDL, în prezent liberală, însă el punea ascensiunea profesională pe seama rezultatelor sale, oferind astfel încredere tinerilor care doreau să lucreze în domeniul public şi se loveau de angajări politice. A lucrat în Ministerul Muncii până în 2008, iar din 2009 s-a întors la Iaşi pe un post de director coordonator în AJPIS. În 2010, după reorganizarea instituţiei, Buiceag a devenit director executiv cu drept de semnătură şi cu un buget important pe mână. Toate ajutoarele sociale (venit minim garantat, alocaţii pentru copii, ajutoare de încălzire sau indemnizaţii pentru creştere copii) din judeţul Iaşi trebuiau să treacă prin semnătura lui înainte de a ajunge la beneficiarii direcţi. Funcţia de director a AJPIS a format o legătură strânsă cu toţi primarii din judeţ, deoarece ajutoarele se obţin de cetăţeni printr-un dosar depus la primărie şi procesat, în primă fază, de funcţionarii de acolo.
Cum s-a clonat Buiceag
În ultimii doi ani, Buiceag a ocupat funcţia de director AJPIS fără a avea drept de semnătură, după o serie de scandaluri presărate cu procese juridice cu şefii de la Bucureşti şi un dosar penal. Acest dosar i se trage de la „mina de aur” pe care a primit-o în 2011: funcţia de preşedinte al Comisiei Judeţene de Autorizare a Furnizorilor de Formare Profesională a Adulţilor. Cu alte cuvinte, Buiceag, alături de alţi cinci membri ai comisiei, decidea experţii care evaluează cursanţii pregătiţi de firmele sau fundaţiile care derulau proiecte finanţate cu bani europeni pentru calificarea şi/sau recalificarea angajaţilor sau şomerilor. Totodată, aceeaşi comisie monitoriza şi aviza cursurile folosite de aceste entităţi care accesau fonduri europene. „Ziarul de Iaşi” a prezentat cum o listă restrânsă de experţi primeau şi peste o sută de examene de evaluat, în timp de alţii aveau doar câteva numiri. Miza era una financiară, un membru al comisiei primind din partea organizatoruluid e concurs o sumă de bani care putea ajunge şi la 300 lei, în funcţie de buget. Şi Buiceag este specialist, însă fiind din Iaşi, nu putea participa la cursurile organizate de furnizorii de formare profesională locali, ci doar la furnizorii externi care organizează examene în Iaşi sau în alt judeţ. În 2011 nu a participat la foarte multe examinări, însă în 2012 a bătut orice record, având peste 170 de prezenţe, inclusiv în zile în care era de serviciu, având în vedere că multe examene se ţin în cursul dimineţii. Pe 16 martie 2012, Buiceag a participat la şase comisii de examinare, iar la ora 11 „s-a clonat” şi a reuşit să participe la două comisii simultan. Lăcomia a făcut ca Buiceag să nu mai ţină cont de interdicţiile legale privind participarea şefului CAJ în comisii şi, din informaţiile „Ziarul de Iaşi”, a participat ca formator şi examinator la un curs organizat de Asociaţia INDECO din Iaşi, pentru care ar fi fost remunerat cu peste 7.000 lei.
Probleme pe toate fronturile
În noiembrie 2013, când Uniunea Social Liberală lucra la eliminarea din funcţii a şefilor democrat liberali de deconcentrate, Buiceag a hotărât să plece în concediu de creştere a fetiţei sale şi a fost înlocuit la cârma instituţiei de Andreea Buruiană, susţinută de PNL. Totodată, procurorii ieşeni au început să verifice activtiatea desfăşurată de Andrei Buiceag ca preşedinte CAJ şi director AJPIS în perioada 2010 – 2013, iar în 2014 au început urmărirea penală pentru un posibil conflict de interese în care s-ar fi aflat. Aflat în concediu când a demarat cercetarea, Buiceag s-a întors pe 3 februarie la cârma instituţiei, declarând „Ziarului de Iaşi” că a considerat ca fiind necesar să se întoarcă în instituţie după trei luni, după ce a avut „o problemă familială, care între timp s-a rezolvat”. Văzând că ancheta avansa rapid şi procurorii tot solicitau acte, Buiceag a revenit ca director, însă procurorii au mutat decisiv în acest joc şi au cerut ANPIS să îl schimbe de la conducerea instituţiei pentru a nu influenţa ancheta. Astfel, după doar o zi petrecută ca director cu drepturi depline, Buiceag şi-a păstrat funcţia, dar a pierdut biroul, dreptul de semnătură şi celelalte atribuţii specifice. Atribuţiile sunt îndeplinite din acel moment până în prezent de şeful serviciu pe beneficii sociale, Costel Grojdea, în timp ce Buiceag a preluat atribuţiile acestuia. Dosarul încă se află sub lupa procurorilor de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel. De asemenea, astăzi este stabilit termen în dosarul deschis de Buiceag la Curtea de Apel împotriva Agenţiei Naţionale de Integritate, care l-a acuzat de conflict de interese administrativ şi penal. ANI a sesizat Parchetul de pe lângă Judecătorie pentru faptul că, în calitate de preşedinte al CAJ, a semnat în perioada 2011-2012 un număr de 10 decizii prin care s-a numit pe sine sau pe soţia sa de la acea vreme, Simona, în calitate de membru în cadrul comisiilor de examinare pentru organizarea şi desfăşurarea examenelor de absolvire a unor programe de formare profesională.
