Caută 
4 MIN
Video
Instanţa a redus cu un sfert despăgubirile pe care le primise iniţial Mihai Giubernea, fostul director de la Autobuzul SA-compania ce a intrat sub umbrela Regiei Autonome de Transport Public Iaşi.
Fostul director al fostei companii Autobuzul SA, Mihai Giubernea, a pierdut aproape 25.000 euro din cei peste 90.000 euro pe care îi ceruse în procesul de insolvenţă a Regiei Autonome de Transport Public Iaşi. Decizia a fost pronunţată definitiv de Curtea de Apel Iaşi care a întărit măsura luată iniţial de adminsitratorul judiciar Capital Insol, care a trecut în tabelul preliminar de creanţe doar suma de 304.000 lei, în condiţiile în care Giubernea solicitase 412.808 lei. Diferenţa provine din faptul că fostul director al Autobuzul, societate „înghitiţă” de RATP în 2003, a solicitat o dobândă legală de peste 100.000 lei la sumele de bază pe care le dorea ca urmare a suspendării sale din funcţia de director. RATP a depus contestaţie împotriva tabelului preliminar acuzând metoda de calcul a lui Giubernea, în timp ce fostul director al Autobuzul a contestat fiind nemulţumit că i-a fost acceptată doar suma de 304.000 lei.
Argumentele din instanţă
În luna octombrie a anului trecut, magistraţii Tribunalului Iaşi au găsit o „cale de mijloc” şi au admis în parte ambele contestaţii, dar cel mai câştigat a fost Giubernea, care urma să încaseze 409.232 lei, adică mai puţin cu doar 3.500 lei decât ceruse iniţial. „Creanţa este sub condiţie suspensivă şi este alcătuită din: 239.417,50 lei, drepturi salariale aferente perioadei martie 2004 – iulie 2014; 63.643,68 lei, actualizarea sumei cu indicele de inflaţie; 106.171,09 lei, dobânda legală, raportată la drepturile salariale”, potrivit sentinţei publicate de Tribunalul Iaşi pe 27 octombrie şi contestată câteva zile mai târziu de administratorul special al RATP, directorul Maricel Ghercă. Acesta a contestat din nou modul de calcul şi a atras atenţia asupra faptului că pe fondul cauzei nu au fost luate în vedere modificările legislative ce au intervenit ulterior suspendării din funcţie. „Ca o primă concluzie, natura creanţei creditorului Giubernea Mihai nu este salarială, ci este o despăgubire, dar cum debitoarea nu a formulat contestaţie în acest sens care ar fi avut repercursiuni şi asupra categoriei de creanţă în care ar fi trebuit înscris acest creditor, curtea se va pronunţa raportat la această creanţă ca fiind compusă din salariu şi «celelalte drepturi de care a fost lipsit salariatul pe durata suspendării contractului». O a doua concluzie se referă la «celelalte drepturi» care nu pot fi decât tot de natură salarială. Dobânda penalizatoare este datorată pentru neîndeplinirea obligaţiei respective la scadenţă, ori, în cauză, nu există obligaţia angajatorului de plată a drepturilor salariale din moment ce contractul individual de muncă este suspendat şi la acest moment”, au justificat magistraţii Curţii de Apel decizia de a admite apelul RATP şi de a reduce suma pe care trebuie să o primească Giubernea cu 106.171 lei.
Cazul a fost şi în atenţia procurorilor
Mihai Giubernea a condus societatea Autobuzul SA acum mai bine de zece ani, în mandatul său, care a început în noiembrie 2002, încheind mai multe contracte de muncă, ultimul fiind în 18 septembrie 2003. La 1 martie 2004, acţionarii Autobuzul l-au suspendat din funcţie pe Giubernea pentru management defectuos, au deschis împotriva lui un proces în contencios administrativ şi i-au făcut şi plângere penală, clasată de Parchetul de pe lângă Tribunalul Iaşi pe 28 martie 2014. Referitor la dosarul deschis la Tribunal de RATP în 2004, acesta a fost suspendat din cauza dosarului penal, însă după clasare au mai avut loc nişte termene când Giubernea a solicitat nulitatea cererii, pe 8 septembrie Tribunalul a decizând să păstreze suspendat procesul deoarece Regia este în insolvenţă. Lui Giubernea i s-au imputat pierderile foarte mari din fosta firmă şi afacerea considerată păguboasă la acea vreme prin care a achiziţionat cele 30 de microbuze galbene Iveco. În 2014, după ce s-a deschis insolvenţa RATP, Giubernea şi-a cerut drepturile salariale pe care le-ar fi primit dacă nu era suspendat, pentru perioada la care a solicitat şi actualizarea sumelor cu indicele de inflaţie şi dobânda legală aferentă acestor drepturi salariale. „Prin decizia angajatorului de suspendare a contractului individual de muncă al subsemnatului, în mod inevitabil mi s-a creat un prejudiciu ce constă în cuantumul drepturilor salariale de care aş fi beneficiar pe toată durata suspendării”, a justificat Giubernea în cererea depusă la dosarul cauzei. RATP a primit acordul creditorilor de a implementa un plan de reorganizare, iar la sfârşitul acestei luni se aşteaptă şi confirmarea judecătorului sindic. Creditorii au de recuperat circa 245 milioane lei, cele mai mare sume fiind revendicate de Administraţie Finanţelor Publice (172,3 milioane lei) şi Municipiul Iaşi (69,6 milioane lei).
