Un ieşean va trăi ca în poveşti într-o casă hobbit. Ce părere aveţi? (FOTO)

marți, 21 ianuarie 2014, 02:50
3 MIN

Cheltuielile în plus la construcţia din satul Cercu, comuna Bârnova, vor fi compensate de performanţa energetică a casei. Se estimează că încălzirea acesteia va fi de trei ori mai ieftină decât a unei case tradiţionale.

Unul dintre cele mai inovative proiecte în construcţii este aplicat cu succes la Iaşi. „Casa hobbit“ inspirată din celebra serie „Stăpânul inelelor“ a fost reinterpretată şi construită în satul Cercu, din comuna Bârnova. Iniţiativa îi aparţine asistentului universitar George Ţăranu care predă la Facultatea de Construcţii. Acesta a ales să-şi construiască viitoarea locuinţă printr-un proiect unic atât prin arhitectură, cât şi prin protecţia termică. Construcţia este semi-îngropată în pământ, ceea ce îi conferă performanţă energetică pe tot parcursul anului.

Casa hobbit desprinsă din romanele lui Tolkien a fost adaptată şi în alte ţări precum Marea Britanie sau Suedia şi a ajuns transpusă şi la Iaşi printr-o întâmplare fe­ricită. George Ţăranu intenţiona iniţial să ridice o casă clasică, cu parter, mansardă şi garaj în locul locuinţei bătrâneşti de peste 80 de ani care se afla pe coasta dealului din satul Cercu. Inginerul constructor a cumpărat terenul acum câţiva ani însă, din cauza poziţionări dificile a proprietăţii, a început să caute soluţii al­ter­native pentru construcţia casei. Pro­punerea nonconformistă a venit din par­tea profesorului Mihai Budescu, iar proiectul a fost pus pe hârtie de arhitectul Horia Ţundrea. După măsurători şi studii geologice a terenului, „casa hobbit“ a intrat în şantier.

Pe acoperiş va fi gazon

După şase luni de lucrări, casa este ridicată acum la „roşu“. Construcţia are o suprafaţă utilă de 180 mp şi a fost pozi­ţionată în aşa măsură încât toate geamu­rile să surprindă lumina pe toată durata zilei. Celelalte faţade ale locuinţei, in­clusiv acoperişul, urmează să fie îngropate sub pământ. De altfel, structura de rezistenţă a fost proiectată astfel încât să preia din greutatea umpluturilor de pământ, iar hidroizolaţia, să prevină infiltraţiile. Tot pământul din jurul construc­ţiei va în­magazina căldură în timpul verii şi va încălzi prin transfer termic locuinţa pe timpul iernii. Pe lângă aceasta, casa a fost prevăzută cu un sistem de tuburi ventilate natural care va răci camerele pe timp de vară şi le va încălzi, în sezon fri­guros. Pe principiul protecţiei termice a fost proiectat şi acoperişul casei. Acesta va fi complet îngropat în pământ pentru a nu se pierde căldura. Pământul urmează să fie stocat într-un strat generos şi plantat ulte­rior cu gazon. „Cea mai importantă pierdere a căldurii se realizează prin partea superioară a clădirii adică prin acoperiş. Acesta are grosimea structurală de 25 cm, adică 15 cm ceramic şi 10 cm beton armat peste care se dispun straturile de termoizolaţie, hidroizolaţie şi suport pentru vegetaţia de tip gazon, astfel că se ajunge la o grosime variabilă între 30 şi 50 cm, ceea ce protejează bine spaţiul locuit în am­bele sezoane“, a explicat George Ţăranu. Acesta susţine că proiectul casei sale îşi va arăta avantajele peste câţiva ani. Asis­tentul universitar estimează că va plăti de trei ori mai puţin pe utilităţi. Mai mult, după finalizarea pro­iectului acesta inten­ţionează să monteze panouri solare şi foto­voltaice pentru a câştiga independen­ţă energetică. Deo­camdată însă, cheltuie­lile de construcţie sunt destul de ridicate. Ieşeanul a investit până acum peste 35.000 de euro, însă cheltuielile finale vor fi mai ridicate comparativ cu o casă tradiţional construită.

Comentarii