In decurs de aproape un an, din mai anul trecut si pina in present, Banca Nationala a Romaniei (BNR) a scazut dobinda de politica monetara de la peste 10% la 6,5% pe an, practic un minim record. Indicatorul trebuia urmat indeaproape de bancile comerciale si la depozite trebuia sa fie putin sub acesta, iar la credite ceva peste. Asta spune teoria si pratica occidentala.

Practica de la noi arata insa cu totul astfel. Dobinzile, la depozite sint peste referinta BNR, iar cele la credite sint si de doua trei ori mai mari. Mai mult, bancile nici nu prea mai acorda imprumuturi. Putinele persoane care le mai trec pragul sint duse cu zaharelul, iar cererile lor sint respinse pe motive care in urma cu trei-patru ani pareau cel putin hilare.

"Ziarul de Iasi" a vrut sa vada de ce s-a ajuns in aceasta situatie, si de aceea a mers pe urmele unei persoane care a batut la usile mai multor institutii de credit, iar apoi a rugat un economist sa comenteze situatia. In plus, in tabelul alaturat va ofera cele mai avantajoase oferte ale bancilor din prezent, dar si cele mai dezavantajoase.

Odiseea unei persoane plecate in cautarea unui credit

Ciprian N. este un tinar de 30 de ani care a dorit sa obtina un credit de nevoi personale in valoare de 10.000 de lei. A mers la zece banci, ca intr-un final doar una singura sa-i aprobe dosarul de creditare. "O saptamina intreaga am umblat dupa acest credit. Mi-am luat concediu special pentru acest lucru. Aveam nevoie de bani pentru a trece apartamentul parintilor mei pe numele meu si sa-mi cumpar un laptop", incepe povestea tinarul iesean.

In saptamina cu pricina a batut la usile bancilor unde a pierdut in medie cite 5 ore pe zi. Discutiile erau lungi, actele solicitate de la o zi la alta se modificau constant de la o banca la alta, pentru ca intr-un final sa fie refuzat cu zimbetul pe buze. "Cel mai des intilnita scuza pentru neacordarea creditului a fost ca nu sint casatorit. Dar cind le-am spus ca vroiam creditul tocmai pentru a face nunta, atunci intram intr-un cerc vicios. Mi-au zimbit, mi-au dat dreptate, dar creditul tot nu l-am luat. Alta scuza a fost ca nu sint proprietarul unui apartament. Degeaba le-am explicat ca tocmai acesta este si scopul creditului, ca tot m-au refuzat", a adaugat Ciprian N.

Refuzurile au curs pe banda rulanta fiind invocate aspecte ce dau in ridicol: venitul tinarului era de 799 de lei in loc de minimum 800 de lei, sa garanteze creditul cu un bun imobil, ca venitul minim net trebuie sa fie de 1.700 de lei sau ca trebuie sa fie casatorit, proprietar de casa sa aiba  masina, eventual si un copil. "Pai daca aveam toate astea mai aveam nevoie de bani? Daca as fi cistigat 1.700 de lei stringeam cureau citeva luni si aveam banii necesari. Ei nu vor sa dea credite, si de asta invoca niste scuze penibile si impun niste conditii timpite. Practic, vor sa dea bani la cei care nu au nevoie de ei", a sustinut ieseanul.

Atentie la DAE

Economistii, de cealalta parte, sustin ca bancile sint mult mai atente cind vine vorba de acordarea creditelor de nevoi personale, pentru ca in cazul acestora ratele neplatite la timp au cea mai mare pondere. "Aceste credite sint o pacoste pentru banci. Cea mai mare pondere nerambursata la scadenta o au creditele de nevoi personale. Din aceasta cauza criteriile impuse de ei sint mult mai severe", sustine Vasile Cocris, decanul Facultatii de Economie si Administrare a Afacerii Iasi.

Economistii sugereaza ca, atita timp cit statul continua sa absoarba importante sume de bani din economie, bancile nu vor lasa dobinzile jos pentru persoanele fizice. Apoi, bancile isi ajusteaza dobinzile in functie de referinta BNR cu o intirziere de trei si chiar patru luni. "Dar credeti ca bancile sint fraiere sa lase dobinzile mai jos atit timp cit au cerere? Si chiar daca ar micsora dobinda, oamenii ar trebui sa fie atenti la DAE. Dobinda este una, iar DAE cuprinde toate taxele si comisioanele posibile. In final, clientul plateste atit comisioanele, cit si dobinda. Sa mearga sa se intereseze la mai multe banci pentru ca dobinzile lor sint ca si preturile: intr-un loc este mai ieftin, in alt loc este mai scump", a incheiat Cocris.

Soldul total al creditelor este pe minus

Creditele acordate de banci au scazut luna de luna pe parcursul ultimului an. Astfel, daca in februarie 2009 soldul total al imprumuturilor acordate firmelor si populatiei era de 208 miliarde de lei, in februarie 2010 a coborit pina la 200,4 miliarde de lei, adica cu 3%.

Scaderea pare mica, insa cum statistica Bancii Nationale a Romaniei evidentiaza doar soldul total al creditelor, si nu valoarea lor lunara putem spune fara sa gresim in nici un fel ca indicatorul arata dramatic. De astfel el are si un corespondent in economia reala, unde lipsa de finantare se observa usor daca ne uitam la scaderile vinzarilor si la cresterea masiva a somajului.

Pe de alta parte, statul, adica Guvernul Romaniei, a devenit principalul client al bancilor, institutiile financiare prefera sa acorde mai putine imprumuturi unui singur client, mult mai solvabil decit persoanele fizice sau firmele private.