De cca. jumatate de an, supravegherea în interes public a respectarii regimului auditului statutar si al activitatii de expertiza contabila revine unuia si aceluiasi organism. Prin crearea acestuia, respectiv a Consiliului pentru Supravegherea în Interes Public a Profesiei Contabile (CSIPPC), s-au vizat, între altele, eliminarea suprapunerilor de atributii si asigurarea unor reglementari unitare. Definit drept ”autoritatea competenta care instituie sisteme eficiente de investigatii si sanctiuni pentru a detecta, a corecta si a preveni efectuarea necorespunzatoare a auditului statutar” (potrivit OUG 23/2012, de modificare a OUG 90/2008, privind auditul statutar al situatiilor financiare…), CSIPPC include membri desemnati de institutiile cu atributii de reglementare în domeniul contabilitatii. Astfel, în Consiliul superior al CSIPPC (noua membri), intra reprezentantii MFP, BNR, CNVM, CSA, CSSPP (Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private), MJ, precum si ai CAFR si CECCAR. Presedintele organismului se desemneaza pentru un mandat de doi ani, iar membrii pentru o durata de trei ani. In privinta supravegherii în interes public a CECCAR, aceasta consta în ”avizarea normelor si hotarîrilor emise, precum si în supravegherea modului de punere a lor în practica”. Modul de finantare al CSIPPC a fost gîndit în asa fel ca fondurile sa fie sigure, dar si sa se preîntîmpine manifestarea influentelor din partea vreunor subiecti interesati (auditori statutari, experti contabili, societati de profil etc.). Astfel, cheltuielile prevazute în bugetul CSIPPC se asigura din contributiile institutiilor reprezentate in Consiliu – 60% si ale MFP – 40%. Numai ca, dintre toate institutiile contributoare, CSSPP (care trebuia sa asigure 17% din totalul cheltuielilor prevazute în buget) s-a opus masurii amintite. Atitudinea respectiva si-a întemeiat-o pe considerentul ca a contribui cu o anumita suma la finantarea CSIPPC reprezinta o ingerinta în activitatea CSSPP, care este autoritate administrativa autonoma, aflata sub controlul Parlamentului. De altfel, ridicînd o exceptie de neconstitutionalitate, a încercat sa justifice afectarea serioasa a statutului acesteia. In principal, a facut trimitere la încalcarea principiilor generale aplicabile organizarii si functionarii autoritatilor administrativ-autonome, componente ale administratiei publice centrale, precum si a principiilor generale referitoare la stabilirea bugetului. Cu acelasi prilej, a insistat si asupra necesitatii respectarii principiilor de independenta institutionala, operationala si bugetara. Insa, Curtea Constitutionala (CC) a considerat ca autonomia CSSPP este ”una functionala si operationala, fiind realizata în cadrul legal existent, neputîndu-se sustine ca prin participarea unei astfel de autoritati la finantarea activitatii altei autoritati se încalca autonomia autoritatii finantatoare, cu atît mai mult cu cît autoritatea finantatoare este reprezentata în conducerea autoritatii finantate” (Decizia 845 din 11 octombrie 2012). Faptul ca veniturile CSSPP se constituie din taxe pentru autorizare si avizare, taxe de functionare platite lunar si venituri provenite din donatii, publicatii etc., nu a avut nicio relevanta în contextul aratat. Cu alte cuvinte, simpla nemultumire a CSSPP ca i s-a stabilit obligatia de a contribui la finantarea CSIPPC, nu a fost suficienta în fata judecatorilor CC pentru a admite exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 78 alin. (2) pct. (iv) din OUG 90/2008 privind auditul statutar (…) si supravegherea în interes public a profesiei contabile.