Aderarea la Uniunea Europeana il va constringe pe taranul roman sa se transforme intr-un fermier productiv. Oita va fi arestata la domiciliu daca nu are cercel in ureche, tuica „made in ograda” va fi accizata, porcul nu va mai fi torturat inainte de Craciun, iar fermele neproductive vor spune adio subventiilor. Acestea sint doar citeva dintre schimbarile in agricultura ce vor fi greu de inghitit pentru taranul obisnuit sa lucreze pamintul cu plugul tras de cal. Daca in prezent peste 35% din populatia tarii este ocupata in agricultura, pentru anul 2025 se estimeaza atingerea unui procent de 10%, potrivit Strategiei de dezvoltare durabila a agriculturii si alimentatiei din Romania.
„Pensii” platite de UE
„Din 2007 agricultura de subzistenta va disparea, iar taranii de astazi vor fi nevoiti sa devina niste fermieri productivi. Daca nu vor lucra eficient paminturile si nu se vor tine de treaba, nu vor primi nici un fel de ajutor nici de la UE si nici de la Guvern”, afirma Neculai Olariu, director adjunct la Directia Agricola Iasi.
Toate platile directe pentru infiintarea si exploatarea culturilor se vor acorda doar fermelor ce respecta toate standardele UE: terenuri bine intretinute, bine exploatate si productii de calitate. Taranii care nu vor putea sa indeplineasca aceste conditii vor fi scosi la pensie, iar unii dintre ei vor putea sa renunte la muncitul pamintului in favoarea unei retributii lunare acordate de UE.
Daca „noii fermieri” nu vor dori nici sa se pensioneze si nici sa isi cedeze pentru o perioada paminturile, vor putea apela la ajutoarele pentru fermele de subzistenta. Insa acest lucru va comporta un risc. Noul fermier va trebui sa demonstreze ca isi va pune ferma „pe picioare” in 3 ani. In caz contrar, va fi nevoit sa restituie toti banii primiti.
Adio tuiculita „Made in ograda”
Pentru consumul propriu, in ograda nu se vor putea produce decit 50 de litri de bautura. Daca taranul va depasi aceasta cantitate, va datora statului o acciza destul de piperata. Mai mult, in cazul in care cazanul nu corespunde normelor de calitate ale UE si, pe deasupra, mai si polueaza, atunci isi va lua adio de la tuiculita din batatura.
Buletin pentru animale
Odata cu aderarea, animalele din ograda vor avea buletin de identitate. Acestea vor trebui sa poarte un cercel (crotal) in ureche sau un microcip de identificare, implantat sub piele. Fara aceste adevarate acte de identitate, nici o „necuvintatoare” nu va mai avea voie sa iasa din curte, nici macar pentru a merge la pasunat. Daca o oita „ilegalista” va fi prinsa pe pasune, proprietarul va primi o amenda intre 60-70 de milioane de lei si nu va mai primi nici un fel de ajutor din partea statului. Cel putin asa suna teoria.
O alta schimbare in agricultura post-aderare va privi si taierea fara cruzime gratuita a animalelor. Porcul nu va mai fi torturat inainte de Craciun pentru ca va trebui mai intii sa fie adormit si apoi taiat.
Produci cit ti se spune
De asemenea, fiecare fermier va fi constrins sa produca doar intr-o anumita cantitate. Daca, de exemplu, prin marimea fermei si a facilitatilor pe care le are, ii revine sa produca 1.000 de litri de lapte pe luna, acel fermier va avea o piata de desfacere numai pentru respectiva cantitate pe care o va putea vinde la un pret foarte bun. „Daca intr-o luna va produce mai mult lapte decit productia stabilita, excedentul de lapte nu isi va gasi locul pe piata si va fi vindut fie la preturi foarte mici, fie nu se va vinde deloc. Taranul roman va fi astfel invatat sa produca atit cit piata poate sa cumpere”, explica Neculai Olariu.
Cei mai dezavantajati de reforma agricola vor fi micii producatori, pentru ca toti banii Uniunii se vor da in functie de suprafata cultivata si de cantitatile produse.
Fermierii, experti in hirtogaraie
Se va renunta la subventionarea carnii de pasare, iar carnea de porc va avea preturi in functie de cantitatea de grasime.
Carnea foarte grasa va fi cea mai ieftina si va fi stampilata cu litera O sau P, de la standardul de calitate european „EUROP”.
Odata cu aderarea, producatorii autohtoni vor avea o piata de desfacere mult mai mare insa acest lucru va insemna si noi obligatii. Mai mult, daca in acest moment, pentru a-si cultiva pamintul, un taran completeaza in jur de 20 de documente, odata cu aderarea va trebui sa construiasca planuri de afaceri viabile. De exemplu, in Franta, un fermier completeaza pe an in jur de 400 de documente, fata de taranul roman care, in aceasta situatie, are de multe ori nevoie de ajutorul functionarilor. (Cristina STOIAN)