Cum va dispar banii de pensie

Un calcul realizat de "Ziarul de Iasi" arata ca actualii angajati ar iesi mai cistigati daca ar pune efectiv "sub saltea" contributia lunara la fondul national de pensii, decit sa o dea statului. Teoretic cel putin, banii folositi de stat ar trebui sa produca un minim de profit, din care contribuitorul sa aiba un cistig la pensie. In realitate, adunat, la pensie primim cu 30% mai putin decit am cotizat cit am muncit.

Subiectul pensiilor a fost unul pe cit de generos pentru jurnalisti, pe atit de controversat si superficial tratat. Aproape ca nu este jurnal de stiri in care sa nu fie abordat intr-o forma sau alta: ba ca pensiile sint prea mici in comparatie cu costurile zilnice, ba ca nu mai ajung nici pentru medicamente sau sint aratate cu degetul pensiile nesimtite. Insa, trancaneala sterila si isteria fara noima au impins intr-un con de umbra analizele serioase bazate pe cifre si fundamentate pe observatii de bun simt ce greu pot fi demontate. De aceea in rindurile care urmeaza vom aborda subiectul intr-o nota distincta in incercarea de a face lumina si a arata ce nu merge in forma actuala.

Calculele, bazate pe o serie de ipoteze pentru a usura demersul jurnalistic, arata ca per total persoanele care in cursul activitatii sint remunerate cu salariul mediu vor avea o pensie mai mica decit contributiile platite, mai rau chiar: in medie, vor primi cu o treime mai putin.

Totusi se observa cu usurinta ca an de an bugetul de pensii este pe minus. Cum s-a ajuns aici? Simplu raspund economistii care au identificat si cauzele principale ale sistemului defectuos. In primul rind ca din contributia angajatului beneficiaza in momentul de fata si alte clase de pensionari care nu au cotizat pe masura pensiei primite in prezent cum ar fi agricultorii, cei cu legile speciale si cei pensionati nemeritat pe caz de boala. Apoi s-au estimat venituri mai mari decit cele reale, iar pensiile au fost majorate peste posibilitati si nu in ultimul rind, numarul angajatilor este prea mic in comparatie cu a celor iesiti din cimpul muncii.

Concluzia care se poate desprinde de aici este ca sistemul actual de pensii este prost construit si poate fi folosit usor de catre politicieni drept masa de manevra in apropierea scrutinurilor electorale.

Studiu de caz

Pentru a intelege cit mai bine cum stau lucrurile apelam la un exemplu concret. Pentru a usura calculul presupunem ca salariul de-a lungul perioadei de cotizatie este fix (1.800 de lei brut - salariul mediu), contributiile platite de angajat si societate ramin constante, perioada de cotizatie medie este de 30 de ani, iar punctul de pensie va ramine la valoarea din prezent, adica 740 de lei. In acest caz rezulta ca, in tot stagiul de cotizare contributia angajatului este 68.000 de lei, iar a angajatorului de 135.000 de lei, adica in total 203.000 lei.

Potrivit calculelor efectuate de Ziarul de Iasi pe baza datelor neprelucrate oferite de Casa Judeteana de Pensii (CJP) Iasi, perioada medie de plata a pensiei (n.r-diferenta dintre anul decesului si anul iesirii la pensie, calcule realizate la nivelul anului trecut) este de 16,7 ani. Salariului mediu brut ii corespunde un punct de pensie, adica 740 de lei. Pe toata perioada de plata pensionarul, din exemplul nostru, primeste 148.000 de lei. Dupa cum se poate observa contributia platita de un angajat cu un salariu mediu este cu aproape 30% mai mare fata de ceea ce primeste el cind iese la pensie. Calculul sta in picioare atita timp cit se respecta ipotezele de mai sus.

In viata reala lucrurile nu stau tocmai asa: odata pentru ca sumele platite la stat daca ar fi investite cu cap ar putea aduce profituri serioase iar in celalalt caz, pensiile pot fi crescute artificial de catre guvernanti. Din tot calculul trebuie retinuta insa diferenta frapanta dintre ceea ce se plateste si ceea ce se primeste.

Fara logica

Economistii ieseni afirma ca s-a ajuns in aceasta situatie datorita sistemului care este "putred". Acestia sustin ca pensiile au fost marite in neconcordanta cu veniturile realizate de cei aflati in cimpul muncii, existenta pensiilor speciale si imbatrinirea populatiei. Un alt aspect sesizat este si acela ca imediat dupa Revolutie pentru a evita convulsiile sociale, Guvernul a inventat un mod debil de protectie. Oameni buni de munca, la 40-50 de ani, puteau iesi anticipat la pensie in cazul in care urmau sa fie disponibilizati.

Dinu Airinei, decanul Facultatii de Economie si Administrarea Afecerilor (FEAA) sustine ca o adevarata problema este si modul in care angajatii se pensioneaza pe caz de boala. "Lumea a ajuns sa-si fabrice certificate cu boli inventate numai ca sa se pensioneze si asta este o adevarata problema. Chiar m-am interesat si eu si am vazut ca in ultima vreme statisticile au crescut considerabil cu ieseni pensionati din cauza problemelor psihiatrice, boli care sint foarte greu de dovedit. Este ca si cu concediul medical: cind se apropie sarbatorile toti se imbolnavesc numai ca sa stea acasa. Din pacate totul se face cu complicitatea medicilor", a punctat Airinei.

In judetul Iasi la nivelul anului trecut, din numarul total de 183.700 de pensionari, 40.100 proveneau din sectorul agricol, 24.400 erau pensionari de invaliditate iar 4.079 de ieseni erau pensionati anticipat si anticipat partial. "Si cu cei din agricultura este o problema. Ei au cotizat putin, asa erau vremurile atunci, dar acum primesc mult mai mult", a adaugat Airinei.

Cel mai longeviv pensionar

Ziarul de Iasi l-a descoperit si pe cel mai longeviv pensionar iesean. Desi se cunosc toate datele despre persoana in cauza, la insistentele familiei acestuia si pentru a nu da nastere la controverse, am ales sa nu-i divulgam numele.

Vasile C. este ieseanul care beneficiaza de pensie de 51 de ani. S-a nascut in anul 1914 si la virsta de 17 ani s-a angajat. A muncit timp de 28 de ani ca mecanic de locomotiva dupa care s-a imbolnavit de sinuzita cronica si bronsita cronica.

"Pe vremea aceea nu era ca acuma cu geamuri la trenuri. Tata tinea capul afara pe o parte ca sa vada drumul, iar colegul sau pe cealalta parte a locomotivei. De la carbunele acela si pacura boala i s-a agravat", sustine fata batrinului care acum are 96 de ani.

S-a pensionat pe caz de boala in 1959 pentru ca in 1966 sa fie pensionat la limita de virsta fiind si veteran de razboi. Batrinul inca se descura singur cu treburile casei avind totusi un singur of : "ma cam dor picioarele si genunchii cind trebuie sa cobor cele patru etaje sa merg afara", povesteste ieseanul.

Cea mai mare pensie din judet

Nu primeste pensie de 51 de ani dar in schimb beneficiaza de cea mai mare pensie din judet. Gheorghe Suhan este fost procuror DNA, iar acum activeaza ca si avocat. Acesta are o pensie bruta de 21.000 de lei.

La inceputul lunii ianuarie anului in curs, judecatorii de la Tribunalul Iasi au admis cererea formulata de catre Suhan impotriva CJP Iasi prin care solicita drepturi banesti restante in valoare de 30.000 de lei.

La un proces anterior fostul procuror a solicitat si cistigat ca la calcularea cuantumului pensiei, sa fie avute in vedere sporul de vechime (25%) si de suprasolicitare (50%).

Nemultumirile nu s-au oprit aici asa ca avocatul a dat din nou CJP Iasi in judecata pentru ca i s-ar fi recalculat venitul cu punere in plata incepind de pe 1 aprilie 2008, desi acesta incetase activitatea de procuror in august 2005. Acum ieseanul asteapta sa vada daca are cistig de cauza pentru a primi cei 30.000 de lei, bani restanti.