Restantele iesenilor la creditele bancare au urcat de peste patru ori in acest an. In spatele datelor statistice, seci, publicate de Banca Nationala a Romaniei (BNR) se ascund insa povesti cutremuratoare ale unor oameni care si-au pus speranta ca, luind un imprumut de la banca, isi pot rezolva printre altele si problema locuintei. La scurt timp insa, bucuria de a avea un acoperis deasupra capului s-a transformat pentru multi in cel mai mare necaz.

"De unde mai platesc rata?", "Ce fac daca tot intirzii?", "Cum sa mai traiesc daca rata este cit salariul?", sint de nenumarate ori intrebarile care freamata pe buzele a tot mai multe persoane.

Lectie de viata

Mirela H. este o tinara din Iasi care, alaturi de mii de ieseni, se afla acum in imposibilitate de plata. Economista de profesie, Mirela spune ca nici in cele mai sumbre scenarii pe care si le-a facut inainte de a se imprumuta nu se vedea ajunsa in pragul disperarii.

Animata de viltoarea cifrelor economice mereu in crestere, atit la firma la care lucra, cit si la nivel national, tinara a decis in toamna anului 2007 sa ia un credit de la banca pentru a-si cumpara un apartament. A imprumutat aproximativ 48.000 de euro de la una dintre cele mai mari institutii financiare din sistem si si-a achizitionat o locuinta cu doua camere semidecomandate in zona Tatarasi.

Tinara a preferat sa nu isi dezvaluie intreaga identitate, explicind ca numele sau are mai putina importanta in comparatie cu lectia de viata pe care a invatat-o si nici nu vrea sa fie identificata de colegii se munca sau de prietenii care nu ii cunosc inca drama. "Era totul chiar bine. Lucram si aveam un salariu de 2.000 lei la vremea respectiva. Rata a fost la inceput de 303 euro ceea ce la un curs valutar de 3,6 lei pentru un euro la sfirsitul anului 2007 insemna putin peste 1.000 lei. Acum insa, datorita modificarilor de dobinda, am ajuns la o rata de 470 euro, ceea ce inseamna in jur de 2.000 lei, in conditiile in care venitul meu nu a mai crescut deloc, din contra chiar s-a diminuat", a povestit Mirela.

Sub povara unei rate egale cu cistigurile sale lunare, Mirela s-a aratat dispusa sa renunte la pretentia de a mai avea casa sa. Pentru a acoperi o parte din costuri, s-a mutat din nou impreuna cu parintii, iar apartamentul l-a inchiriat unor studenti. Si cum o problema nu vine niciodata singura, s-a trezit cu o noua provocare pe cap.

"Cei care au stat in chirie nu prea au avut grija de apartament si nici de plata utilitatilor la timp. Au facut datorii la intretinere, la cablu si internet si ce am luat pe chirie a trebuit sa dau pe stricaciuni. Asa se face ca nici eu nu am mai putut plati ratele la timp la banca", a explicat Mirela care a adaugat ca, in prezent, restantele sale se ridica la peste 1.000 de euro.

Acum este in negocieri cu banca in incercarea de a gasi o solutie care sa convina ambelor parti in asa fel incit ieseanca sa ramina cu locuinta, iar banca sa isi primeasca ratele la timp.

Cele mai mari probleme sint la creditele in valuta

In situatia tinerei iesence se regasesc insa mii de alte persoane care, datorita conditiilor financiare dificile, nu isi mai pot permite sa achite in timp util ratele la banca. Potrivit ultimelor date publicate de catre BNR, valoarea totala a restantelor la creditele bancare date in Iasi se ridica la aproximativ 124 milioane lei (29,5 milioane euro) la finele lunii aprilie a acestui an. Suma este de 4,4 ori mai mare decit in aceeasi perioada a anului trecut cind restantele se cifrau la mai putin de 28 milioane lei (6,66 milioane euro).

Conform evidentelor BNR, 66% din datoriile totale acumulate pina la sfirsitul lunii trecute reprezinta diferente negative la imprumuturile contractate in moneda nationala, adica 82,33 milioane lei (19,6 milioane euro).

Prin comparatie, in perioada similara a anului precedent, restantele la creditele in lei erau de 21,2 milioane lei. Cel mai puternic avans au luat restantele la imprumuturile in moneda straina care au crescut de peste 6 ori anul acesta fata de anul trecut, in primele patru luni, ajungind astfel la aproximativ 41,6 milioane lei (9,9 milioane euro).

Potrivit BNR, 58% din totalul imprumuturilor (6,5 miliarde lei) a ajuns la persoanele fizice care au contractat credite de consum in cuantum de 3,75 miliarde lei.

"Ultimul portret-robot al restantierului roman arata un barbat, in virsta de 18-20 de ani, cu o restanta de valoare relativ mica la un credit de consum in lei", a precizat Serban Epure, directorul general al Biroului de Credit.

Somerii, in bataia vintului

Reprezentantii mediului local de afaceri apreciaza ca situatia actuala se datoreaza in cea mai mare parte conditiilor economico-financiare dure cu care se confrunta atit companiile, cit si populatia.

"Daca vorbim de agentii economici, e clar ca starea de inhibitie a rulajului economic a determinat intirzierea transelor la plata ratelor. Daca vorbim de creditele persoanelor fizice, se constata o schimbare a prioritatilor in agenda fiecarui om. In vremurile convulsionate pe care le traim, nevoile existentiale de mincare si utilitati devin prioritare in cadrul piramidei lui Maslow", a opinat Cornel Simighian, responsabil relatii publice in cadrul Asociatiei Oamenilor de Afaceri Iasi, care a adaugat ca somerii reprezinta o categorie aparte care ingroasa puternic rindurile datornicilor la banci.

"Acum 2-3 ani un om putea sa aiba un alt statul social si pleca de la ideea ca poate plati. Acum insa, ajutorul de somaj se duce doar pe cheltuielile de supravietuire si nu mai ramine nimic pentru o eventuala rata, putindu-se ajunge astfel la executare si oamenii sa piarda casa", a subliniat Simighian.

Ce solutii ofera bancile

Reprezentantii bancilor comerciale sustin insa ca persoanele care se confrunta cu probleme, ca urmare a unor evenimente neprevazute precum diminuarea veniturilor curente sau somaj, pot incerca sa gaseasca solutii la institutia financiara.

"In functie de situatia cu care se confrunta clientul se poate opta pentru aminarea a una sau doua rate, extinderea perioadei de creditare initiale, o perioada de gratie de 3-6 luni sau consolidarea datoriilor de natura creditelor contractate de la BCR sau alte banci intr-un singur credit acordat de catre BCR", a punctat Cezar Marin, specialist relatii publice in cadrul BCR Romania care a adaugat ca, in unele situatii, dobinda fixa poate fi transformata in dobinda variabila mai mica pentru o anumita perioada de timp pentru a se diminua valoarea ratei. "In general, clientii care au contractat credite in euro de consum sint cei mai expusi riscului de a nu-ti onora obligatiile de plata pina in data scadentei", a punctat Marin.