Sint si situatii hilare: la o plata de 30 lei dai comision de 5 lei. Tot ca o noutate bizara: chiar daca vrei sa depui bani in cont, deci sa "imprumuti" banca, esti tot bun de plata. Ce se ascunde dincolo de explicatiile sofisticate ale oficialilor din banci? Cind si cum putem actiona impotriva bancilor, pentru a ne apara veniturile? 

Bancile comerciale gonesc mai nou pe la spatele clientilor dupa profiturile cu care s-au obisnuit si pe care criza pare sa le fi imputinat. Fie ca este vorba de diverse comisioane sau taxe, aproape nici o operatiune facuta prin intermediul unei institutii financiare nu mai ramine, de citeva zile, nedijmuita. De la comisioane pentru depunere de numerar in cont sau pentru plata utilitatilor prin banca, pina la taxarea pentru intirzierea cu citeva zile a ratei la credit si majorarea "pe sest" a dobinzilor la imprumuturi, toate par sa tinteasca acelasi scop: acoperirea problemelor din banci, pe pielea clientilor. 

5 lei comision la o plata de 30 lei

In cautare de noi surse de venit pentru a nu-si vedea afectate profiturile imense cu care s-au obisnuit, bancile au inventat tot felul de plati obligatorii pe care le-au si transpus in practica. Spre exemplu, la Banca Comerciala Romana, una din cele mai mari institutii financiare din tara, se taxeaza chiar si depunerea de numerar in contul personal.

Astfel, un iesean care are bani pe care nu vrea sa-i tina in portofel, si intentioneaza sa-i plaseze pe card, va achita in plus la ghiseu suma de 1 leu la fiecare depunere. Dupa cum sustin oficialii BCR, persoanele care vor sa scape de acest comision nu au deocamdata alta varianta. "Am inceput sa instalam acele masini multifunctionale care vor permite si alimentarea cardului fara costuri. Insa la Iasi nu cred ca au ajuns deocamdata", a declarat Corneliu Cojocaru, purtatorul de cuvint al BCR.

Una dintre cele mai agresive masuri a fost, de asemenea, impunerea unui comision pentru achitarea facturilor la ghiseu, egal cu 1,5% din suma, dar nu mai putin de 5 lei pe operatiune. Astfel, plata unui abonament la telefonul mobil, in valoare de 30 lei, il costa pe titular 5 lei, ceea ce inseamna suportarea unui comision de peste 16 procente.

"Politica noastra este sa incurajam non cash-ul, adica operatiunile prin cont. Este vorba de acele tranzactii facute in sistem electronic si care sint mai ieftine de aproape doua ori decit la ghiseu", a comentat Cojocaru.

Exceptie fac alimentarea conturilor de depozit si depunerile in conturile persoanelor juridice. La Alpha Bank insa, sint comisionate cu 0,1% doar persoanele juridice care depun bani in cont. BRD nu percepe deocamdata nici un fel de taxa pentru o astfel de operatiune.

Platesti si daca nu faci nimic cu propriul cont

La Volksbank, recuperarea banilor de la clienti este pe val. Astfel, persoanele care au intirziat cinci zile plata ratei lunare la un credit sint nevoite sa achite in plus suma de 50 lei, indiferent de valoarea ratei. Acest lucru este prevazut in contractul de imprumut, insa abia de curind a inceput sa fie practicat.

"Cele cinci zile reprezinta o perioada de gratie, cind clientul nu este trecut pe restanta si nu figureaza in evidentele Biroului de Credit sau ale Centralei Riscurilor Bancare. Nu i se face acestuia nici un rau, pentru ca nu este raportat, ci dimpotriva, i se da posibilitatea sa plateasca, dar bineinteles contra unei taxe. Aceasta este in suma fixa, chiar daca rata este de 100.000 euro sau un singur euro", a mentionat Costel Dubit, directorul sucursalei iesene a Volksbank.

Exista insa taxe si pentru conturile curente dormante, adica prin care nu se efectueaza operatiuni. Potrivit reprezentantilor institutiilor financiare, costurile de administrare a conturilor dormante se ridica la circa 10 lei lunar, in timp ce comisioanele de administrare pentru un cont activ variaza intre 1 leu si 1,75 lei pe luna sau chiar nu sint practicate. Astfel, daca timp de jumatate de an sau un an, printr-un cont curent nu s-a efectuat nici un fel de operatiune, contul devine dormant.

La Volksbank, conturile dormante se inchid automat. Insa, in cazul Bancpost si Banca Romaneasca, spre exemplu, conturile dormante se taxeaza cu 10 lei pe luna. Persoanele care nu mai au bani in contul respectiv risca sa treaca pe sold negativ si sa se trezeasca raportati la Biroul de Credit in cazul in care contul curent este legat de o forma de imprumut la institutia financiara respectiva. Iar asta se poate intimpla foarte frecvent, clinetul putind practic uita de un astfel de cont pe care l-a folosit cindva.

BNR vorbeste singura

In ciuda faptului ca Banca Nationala a Romaniei a avertizat jucatorii din piata ca vor fi drastic sanctionati daca maresc nejustificat dobinzile la credite, o parte din institutiile financiare au ajustat in plus costurile de finantare pentru a atrage astfel mai multi bani. Primele vizate au fost imprumuturile pentru nevoi personale, atit in lei cit si in euro. De exemplu, BRD si ABN AMRO au operat modificari la creditul de nevoi in lei, Millennium Bank a majorat dobinzile la imprumutul in euro, in timp ce Credit Europe si Carpatica au ales sa salte dobinzile la ambele monede de creditare.

Majoritatea bancilor enumerate mai sus au decis sa creasca dobinzile cu aproximativ 1-1,5%. In aceste conditii, rata lunara salta cu cel putin 4 procente pentru un credit in lei in valoare de 25.500 de lei (7.000 de euro) deoarece cea mai mare parte a ratei este constituita din dobinda perceputa de banca. Astfel, daca la Credit Europe Bank, inainte de majorare, rata lunara ajungea la 642,9 lei, dupa cresterea dobinzii rata a urcat la circa 670 de lei.

"Si eu am un credit in lei la Allianz Tiriac (n.r. – actuala UniCredit Tiriac Bank) si sint in ultimul an de plata. Daca inainte rata era de aproximativ 268 lei, acum dupa majorare este cu 40 lei mai mare in fiecare luna", a declarat Carmen, o ieseanca ce detine un credit de nevoi personale pe o perioada de cinci ani la institutia financiara mentionata.

In cazul imprumutului in moneda europeana, o majorare de 1% a dobinzii calculate tot pentru un credit de 7.000 de euro, de aceasta data in cazul Millennium Bank, duce la o rata mai mare cu aproximativ 5 euro in fiecare luna.

Ce cai de atac au clientii nemultumiti ai bancilor?

Persoanele care se simt nedreptatite in relatia cu bancile comerciale au la dispozitie mai multe cai de atac, dupa cum sustine presedintele Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorului, Dan Vlaicu. Acesta a explicat ca fiecare caz in parte trebuie analizat separat, si, in functie de situatie, clientul poate urma citiva pasi.

In primul rind, contractul ar trebui citit cu atentie, pentru a vedea daca modificarile s-au facut cu incalcarea acestuia. In cazul in care se considera ca decizia bancii nu a respectat contractul, trebuie reclamat la institutia financiara respectiva acest lucru. In situatia in care nu primeste un raspuns favorabil de la banca, clientul se poate adresa Protectiei Consumatorului. O alta varianta consta in incheierea unui proces verbal de clauza abuziva de catre Protectia Consumatorului. Ulterior, se poate depune o reclamatie impotriva bancii si la BNR sau chiar se poate adresa direct instantei.

Un precedent a fost deja creat in acest sens. Profesorul buzoian Valeriu Nicolae a cistigat in instanta un razboi purtat cu Banca Romaneasca pentru ca i-a modificat de mai multe ori dobinda la un credit de nevoi personale. Potrivit acestuia, de la dobinda de 9,75% pe an, a urcat in scurt timp la 10% si apoi la 11,5%, fara sa fie notificat in acest sens decit o singura data. Singura motivatie oferita de banca a fost „evolutia pietei monetar-financiare", sintagma uzitata de majoritatea institutiilor de imprumut.