Sindicatele se pling ca guvernul nu ofera detalii despre proiectul legii salarizarii unice in sistemul bugetar. Desi grila unica de salarizare trebuie realizata si redactata pina la sfirsitul lui aprilie presedintii federatiilor sindicale nici macar nu stiu ce cuprinde acest proiect.

Exceptind faptul ca trebuie sa se stabileasca un echilibru in sistemele de salarizare din domeniul public, nici un reprezentant al sindicatelor nu a stiut sa ne ofere alt exemplu despre ce ar cuprinde aceasta noua lege a salarizarii unice.

Unul din cei nemultumiti din cauza ca guvernul nu ofera mai multe detalii este Gheorghe Isvoranu, presedintele Uniunii Sindicatelor Libere din Invatamintul Preuniversitar (USLIP). "Nu avem absolut nici o informatie pentru ca guvernul Boc nu sta de vorba cu noi. Dupa mine aceasta lege este praf in ochi tocmai pentru a nu se aplica majorarea salariilor si sa vina apoi cu diminuari de salarii", ne-a declarat Isvoranu.

Nici presedintele filialei Iasi a sindicatului Cartel Alfa nu a putut sa ofere mai multe detalii. "Nu stiu nimic legat de aceasta lege. Si pe linga asta sint numai discutii. Stiu ca se va aplica la absolut toti din domeniul public si apoi in functie de munca si domeniu se vor acorda sporuri. Oricum daca nu se ajunge la o situatie optima pentru toti bugetarii pentru ca noi avem in subordine respectiv 200.000 de bugetari vom demara miscari de strada", a completat Constantin Trifan, presedintele filialei Iasi a sindicatului Cartel Alfa.

Ce spun cifrele

Singurele informatii care au rasuflat pina acum in presa sint destul de generale si putine. In primul rind s-a aflat ca executivul intentioneaza sa stabileasca o limita maxima a decalajului dintre salariile minime si cele maxime de 1 la 15 fata de 1 la 50 in prezent. Apoi salariul de incadrare in sectorul bugetar va reprezenta cel putin 80% din venit, iar stimulentele nu vor depasi 20%. Iar salariile maxime vor fi inghetate pentru o perioada de timp.

"Nicaieri nu exista o asemenea diferenta intre salarii ca in Romania. La noi raportul poate ajunge in unele cazuri si de 1 la 100 in timp ce in statele din Uniune Europeana raportul este mult mai mic. In Germania un debutant din invatamint cistiga 1.500 de euro, iar in timp poate ajunge la cel mult 3.000 de euro. La ei un magistrat cistiga de la 4.000 de euro pina la 8.000 de euro maxim. Deci la ei invatamintul este pe ramura de mijloc a economiei, nu ca la noi pe ultima treapta alaturi de sanatate, asistenta sociala si primariile din comune", a exemplificat Laviniu Lacusta vicepresedintele USLIP.

Un alt exemplu oferit de acesta a facut referire la sistemul bugetar din Spania, unde in invatamint se pleaca de la 1.200 de euro si se ajunge la maxim 2.200 de euro in timp ce in magistratura se porneste de la 3.000 de euro si se ajunge la maxim 6.000 de euro, raportul fiind de 1 la 2,5. Dupa cum arata aceleasi surse, la noi, un profesor debutant are un salariul lunar de aproximativ 700 de lei, iar unul cu experienta poate ajunge la circa 2.000 de lei, in mediul preuniversitar. In acelasi timp, in magistratura se pleaca de la aproximativ 2.500 de lei si poate ajunge si 13.000 lei pe luna. Raportul fiind de 1 la 7 in cazul salariilor  fata de 1 la 2,5 in Germania sau Spania.

Politicienii la rind

Proiectul de lege este cunoscut doar la nivel principial chiar si de catre politicienii locali. "In primul rind se va realiza un clasament al celor mai importante sisteme bugetare. Se va analiza care este cea mai importanta functie si cel mai mare salariu. In functie de importanta sociala a sistemelor, fiecare va primi un procent din cel mai mare salariu. Nu se poate ca un profesor cu zeci de ani vechime si o pregatire profesionala excelenta sa aiba 30% din salariul unui procuror sau judecator care de multe ori nu au aceeasi pregatire. Se va analiza si sistemul pensiilor care va fi fixat in asa fel incit sa se poate face o majorare la toate categoriile odata si nu pe rind. Alocatiile, pensiile, ajutoarele sociale, toate vor fi analizate si fixate", a detaliat deputatul PD-L Petru Movila.

In schimb, Dan Cirlan, secretar de stat la Ministerul Mediului sustine ca acest proiect de lege nu-i este familiar din nici un punct de vedere. "Acesta este o tema pe care nu o stapinesc deloc. Chiar nu stiu nimic legat de aceasta lege a salarizarii unice", ne-a declarat Cirlan.

Salariile sint garnisite cu 90 sporuri, prime si indemnizatii

Peste 90 de sporuri, prime, bonusuri si indemnizatii se acorda in sistemul public din Romania, de cele mai multe sporuri beneficiind functionarii publici-15,urmati de politisti cu 11 sporuri si salariatii din armata cu cite 10 sporuri,potrivit unui raport al Bancii Mondiale analizat de guvernul Boc.

Functionarii publici beneficiau la nivelul anului 2007 de 15 sporuri, plata orelor suplimentare, prima de concediu, prima anuala, plus alte, angajatii din invatamint primeau 8 sporuri si 4 indemnizatii, iar cei din politie si politia de frontiera de 11 sporuri si 8 indeminzatii, prime si bonusuri. 

Salariatii din armata, jandarmerie, informatii si judiciar de 10 sporuri, salariul pozitiei, salariul gradatiei, salariul de merit si alte 6 indemnizatii si bonusuri, funtionarii conttractuali de 5 sporuri si alte 20 de bonusuri si indemnizatii, iar angajatii din sanatate, de 7 sporuri si alte 7 bonusuri, prime si indemnizatii, potrivit raportului Bancii Mondiale comandat de fostul executiv si intocmit in 2008, ce se afla in prezent pe masa guvernului Boc, care incearca sa gaseasca o solutie pentru salarizarea unitara a bugetarilor.