Mult-asteptatele investitii noi finantate si receptionate de stat in prima jumatate a aces­tui an, care ar fi trebuit sa impulsioneze economia s-au pabusit in realitate cu aproape 60% fata de aceeasi perioada a anului trecut dupa stan­dar­dele europene de evidenta bugetara (ESA 95), avertizeaza Consiliul Fiscal.

Aceasta cadere arata ca de fapt Guvernul nu a facut in mare parte decat sa achite facturi restante din anii trecuti, legate de investitii care au contribuit la PIB in anii trecuti. De ase­me­nea, arata de ce nu se simt in economie inves­titiile cu care se lauda autoritatile si reflecta inclusiv impactul companiilor de stat care si-au restrans bilanturile in criza.

Imaginea contrasteaza puternic cu datele oficiale prin care Guvernul clameaza o cres­tere de circa 30% a cheltuielilor de investitii in semestrul I.

Cum se explica aceasta contradictie? Gu­vernul face raportari conform asa-numitelor standarde "cash", in care evidentele bugetare inregistreaza doar fluxurile de bani efectiv pla­tite, adica o cheltuiala de investitii apare nu­mai atunci cand este achitata, cifrele rega­sin­du-se in executiile bugetare publicate de Mi­nisterul Fi­nantelor. In schimb, pe metodologia euro­pea­na ESA 95 (European System of Accounts), cheltuielile apar in scriptele bu­getare doar atunci cand se inregistreaza anga­ja­mentul de plata si se emite factura.

In traducere, aceasta inseamna ca pe hartie si in discursurile oficiale sunt foarte multe pro­gra­me, exista si alocari bugetare in crestere, dar in realitate investitiile noi ale statului sunt la pa­mant. Indiferent de modul de raportare, inves­titiile care conteaza sunt cele care se vad in PIB.

Pe standarde ESA, in primul semestru din 2011 investitiile publice aveau o pondere de 1,6% din PIB, in timp ce in aceeasi perioada din 2010 ponderea fost de 4,3% din PIB. Pe standarde cash, in primul semestru din 2011 ponderea investitiilor publice era de 6,4%, in crestere fata de nivelul de 5,5% din PIB din primul semestru din 2010.

Totodata, o alta neclaritate este legata de natura cheltuielilor cu investitiile raportate de Guvern pe primele sase luni ale anului: daca sunt aferente unor investitii noi, initiate in aceasta perioada, sau sunt legate de investitii mai vechi, cu facturi ramase neachitate.

"Vad posibile doua explicatii pentru aceasta diferenta. Una ar putea fi ca s-au platit facturi mai vechi – care ar justifica investitiile mari pe cash, dar nu s-au receptionat si nu s-au emis facturi pentru investitii noi foarte mari, de unde investitiile mici pe ESA95. O alta explicatie ar putea fi legata de faptul ca firmele de stat consolidate la buget pe ESA95 au facut in timpul crizei dezinvestitii, ceea ce ar fi afectat negativ investitiile pe ESA95. Cred ca imaginea reala a bugetului este exprimata mai bine de standardele ESA95", afirma Ionut Dumitru.

Pana la inchiderea editiei reprezentantii Mi­nis­te­ru­lui Finantelor si ai Guvernului nu au raspuns solicitarilor ZF de a comenta aceste date si a explica dife­ren­tele flagrante relevate. Finantele nu publica nicio cifra oficiala dupa standardul Comisiei Europene ESA95.

Expertii financiari sustin de multa vreme ca standardele europene arata mai fidel situatia reala a cheltuielilor bugetare si a arieratelor, acesta fiind si motivul pentru care autoritatile au tot amanat trecerea la aceasta metodologie folosita de Comisia Europeana, pentru ca in acest sistem rezulta un deficit bugetar mai mare.

Astfel, desi la nivelul executiei bugetare in sistem "cash" Finantele anunta o crestere a investitiilor publice de 27,4% in termeni nominali, de la 11,7 mld, lei la 14,9 mld. lei in primul semestru din 2011 fata de aceeasi perioada din 2010, contributia investitiilor publice la cresterea economica din primele sase luni ale anului 2011 fata de aceeasi perioada a anului 2010 este chiar negativa, acestea scazand pe standardele ESA95 cu aproape 60% in termeni nominali, de la 9,2 mld. lei la 3,8 mld. lei.

"Cand vorbim de contributia investitiilor publice la cresterea economica, discutam de formarea bruta de capital fix in standarde ESA95", a explicat Ionut Dumitru, presedintele Consiliului Fiscal

FMI a atentionat de mai multe ori oficialii de la Bucuresti ca este nevoie de un progres mai rapid in imbunatatirea cheltuielilor de capital si absorbtia fondurilor europene pentru a sustine revenirea economiei.

Pe de alta parte, Fondul nu a reclamat niciodata ferm practica inregistrarilor bugetare de la Ministerul Finantelor si a tolerat pe parcursul acordurilor din ultimii trei ani folosirea raportarilor cash si nu a celor ESA. Practic, FMI a inchis ochii la maniera de atingere a tintelor de deficit bugetar prin sacrificarea investitiilor, acumularea de facturi neplatite sau amanarea facturarii pentru impingerea unor cheltuieli pe viitorul exercitiu bugetar.

Nici acum nu exista un termen-limita ferm pentru realizarea raportarilor doar pe sistemul ESA, chiar daca aceasta ar reprezenta o aliniere la standardele UE si ar mari presiunea pentru restructurarea sectorului public si eliminarea arieratelor.

Nu este deloc rau ca se platesc arierate, pentru ca se deblocheaza activitatea unor agentii economici. Insa aceste investitii pe cash nu se vad in PIB-ul de acum. Daca au fost finalizate in 2010 si s-au platit in 2011, s-au reflectat in PIB-ul de anul trecut, a mai spus Dumitru, care este economistul-sef al Raiffeisen Bank.

Cheltuielile de capital au fost pe o tendinta descendenta in ultimii doi ani si jumatate, comparativ cu varful atins in 2008, de 26,7 mld. lei, iar scaderile au continuat si in primele cinci luni din acest an in ciuda imbunatatirii vizibile a incasarilor bugetare. Cheltuielile de capital au fost, din pacate, instrumentul prin care s-au ajustat cheltuielile bugetare pentru atingerea tintelor de deficit bugetar in ultimii ani.
"La inceputul crizei, in 2009, primele care s-au ajustat din buget au fost cheltuielile de investitii, iar scaderile s-au vazut in special pe cash (au scazut de la 6,3% din PIB in 2008 la 5,3% din PIB in 2009), conducand probabil la acumularea de arierate, scaderea pe ESA95 fiind de mai mica amploare", sustine seful Consiliului Fiscal.

Cum se explica revenirea "spectaculoasa" din iunie

Dupa mai bine de doi ani si jumatate de scaderi aproape neintrerupte, cheltuielile de capital, adica investitiile facute de stat, au dat semne de revenire in iunie 2011.

La jumatatea anului cheltuielile de capital au ajuns la 8,08 mld. lei, cu aproape 30% peste nivelul din aceeasi perioada a anului trecut. Cheltuielile totale pentru investitii, care includ pe langa cheltuielile de capital si sumele aferente programelor de dezvoltare finantate din surse interne si externe, au fost pe primele sase luni de 14,9 mld. lei, potrivit informatiilor transmise de Ministerul Finantelor.

Surprinzator, doar in iunie au fost facute cheltuieli de capital de aproape 3 mld. de lei, comparabil cu valoarea din primele trei luni ale anului, nivelul fiind triplu fata de iunie 2010.
"Ocupare si comenzi produc proiectele de investitii care se vad in PIB. Este practic un mister ce s-a intamplat: ce cheltuieli a decontat Guvernul de 3 mld. de lei in luna iunie. Este o nebuloasa", spune seful Consiliului fiscal.

Coincidenta sau nu, cifrele imbunatatite au venit dupa ce presedintele Traian Basescu avertizase ministrii Cabinetului Boc sa se gandeasca daca mai pot face parte din Guvern dupa 30 iunie 2011 in cazul in care datele care vor fi analizate pentru primul semestru vor indica un nivel redus al absorbtiei fondurilor UE si al investitiilor in domeniile pe care le gestioneaza. Seful statului isi exprima speranta sa nu se ajunga la aceasta situatie, desi avertiza ca datele privind executia investitiilor "nu este buna". Pana acum remanierea guvernamentala nu s-a produs. (Mediafax)