Ce-am avut si ce-am pierdut

Dincolo de o rocada mare la Cotroceni, care poate sa ne incante sau nu, razboiul fulger declansat de USL statului de drept, inteles ca atare la Bruxelles, ne va afecta pe toti. Inclusiv, poate mai ales, pe cei pentru care "statul de drept" ramane o sintagma goala de continut, care nu tine de foame. Primele efecte s-au facut deja resimtite pentru cei care-si platesc ratele la credite in moneda straina, prin devalorizarea leului. E doar vantul molcom si racoros dinaintea furtunii. Criza politica a adus nivelul increderii mediului de afaceri si a potentialilor investitori la un minim al ultimilor ani. Companiile straine care prospectau piata romaneasca isi vor amana sau anula investitiile, firmele prezente deja pe piata isi vor regandi proiectele de extindere, iar bancile vor trata cu mai mare prudenta creditarea, inchizand un cerc vicios tangential cu o noua recesiune. Pe intelesul tuturor: mai putine investitii egal mai putine locuri de munca, mai putine taxe si impozite varsate la stat egal somaj si o presiune in plus pe bugetul de asigurari sociale. Cum Guvernul Ponta nu-si permite sa pericliteze acordul cu FMI, cei care vor avea de suferit cel mai mult, pe termen mediu si lung, vor fi tot bugetarii, somerii si pensionarii, adica acele categorii care si-au dorit cel mai mult "schimbarea".

Un alt rezultat al crizei politice declansate de USL, cu efect de bumerang in economie, il reprezinta riscul de a pierde o parte din fondurile europene destinate Romaniei. Semnalele venite de la Bruxelles in acest sens sunt aproape explicite. Mai grav, cu o credibilitate pusa serios la indoiala, Romania si-a ingustat marja de negociere pe exercitiul bugetar european 2012-2020. Bucuria statelor bogate din UE care deja maraiau ca banii lor se duc pe apa sambetei in tarile nou integrate. Pe intelesul tuturor: fonduri europene mai putine egal infrastructura mai proasta si mai putine taxe si impozite la stat. Egal subdezvoltare si o presiune in plus pe bugetul de pensii, de sanatate sau pe bugetul de salarii din sectorul bugetar. Adica aceleasi victime colaterale. Cei care considera fondurile europene un "moft" sa se uite la sutele de muncitori de pe strazile Iasului care in lipsa acestor finantari externe ar fi ingrosat numarul de someri.

O alta veste proasta este amanarea integrarii in Spatiul Schengen. Decizia a fost confirmata, partial, chiar de unul dintre arhitectii crizei, presedintele interimar Crin Antonescu. Pe intelesul tuturor: ramanem cetateni de rangul doi ai Europei, incolonati cu buletinul in mana in fata ghiseelor de prin vami si aeroporturi, sub privirile amuzate ale europenilor de drept. Iar Victor Ponta le-a mai pregatit acestor occidentali "aroganti" momente de umor involuntar. Prin trecerea sub control politic a Institutului Cultural Roman, sub bagheta magica a unor "intelectuali" ca Victor Socaciu, Sergiu Nicolaescu sau Alexandru Mazare (fratele dansatorului din buric de la Constanta), Romania va relua exportul de folcloriste, filme cu Mircea cel Batran si versuri de Adrian Paunescu. Vom reveni si cultural la periferie.

In tot acest peisaj sumbru, exista si o veste buna. Ingrijorat de semnalele transmise de USL cu privire la independenta justitiei (declaratii explicite privind conducerea CSM, cereri de anchetare a judecatorilor care l-au condamnat pe Nastase, scandalul procurorilor, lasarea Curtii Constitutionale fara atributii sau intimidarea magistratilor CCR de catre Ministerul de Justitie), Bruxelles-ul isi va inaspri controlul prin Mecanismul de Coordonare si Verificare. Am redevenit "oaia neagra" a Europei si, in perspectiva unei guvernari controlate de Voicu, Hrebenciuc sau Fenechiu, acest lucru ar trebui sa ne bucure. Vom avea parte de o supraveghere speciala, mai ceva ca elevii la bac. Orice atac subtil asupra independentei justitiei va avea un ecou imediat la Bruxelles, iar autoritatile vor fi chemate la raport si mustruluite zdravan. Aidoma lui Ponta, saptamana trecuta.