Craiova maxima

In ultima vreme, odata cu derularea etapelor care au mai ramas din acest campionat, fotbalul romanesc a intrat intr-o perioada exploziva. Din ce in ce mai multa lume se scirbeste vazind mizeria care troneaza peste toate ligile fotbalistice, duhoarea pestilentiala a partidelor aranjate dinainte simtindu-se de la o posta. Oamenii nu mai vin pe la stadion, satui de asa numitele meciuri strategice. Acum, nu mai este vorba doar de articole de presa, semnale de alarma lansate in zadar. Acum, se pare ca FRF, Liga Profesionista, influentul procurator Ioan Becali au luat si ei foc impotriva acestui fenomen nedorit. Pentru ca, in pofida inexistentei dovezilor (aceasta palarie din cirpa de tomberon sub care se ascund toti cei ce infecteaza campionatului romanesc), tarasenia nu mai poate fi ascunsa. Pe sit-urile marilor agentii de presa din Occident au inceput sa apara tot mai multe comentarii referitoare la coruptia din fotbalul romanesc, iar impresarii fug ca dracul de tamiie de vizionari ale partidelor din faimoasa "Divizie A URSUS". Inaintea fiecarei etape, ziaristii fac pronosticuri surprinzatoare si, de foarte multe ori, ele se adeveresc. Din nenorocire!
In miercurea care a trecut nu a fost etapa in Divizia A. Au fost programate doar o restanta si returul celor doua semifinale ale Cupei Romaniei. Restanta s-a disputat pe terenul din cartierul Berceni al echipei Rocar, o grupare transportata artificial in prima divizie, care n-a fost in stare sa cistige un singur meci cinstit in aceasta primavara. Otelul Galati, FC Brasov, Extensiv Craiova si, cel mai recent, FC National au capotat fara lupta in fata baietasilor de Berceni. Fara lupta si fara rusine! A venit si Steaua in "Drumul Gazarului" si parea limpede ca echipa care de-abia isi mai amintea de victoria de la Sevilla din 1986, cind a cucerit Cupa Campionilor, nu-si putea permite sa fie invinsa de o grupare de laborator ca Rocarul. Norocul cooperatorilor a fost ca pe teren s-a mai aflat si un arbitru, care a facut totul, in prima repriza, ca gazdele sa cistige. Nu putem agrea in nici un fel fronda antrenorului Piturca de la Steaua, care a vrut, la un moment dat, sa-si retraga echipa din teren. Ar fi fost o nedorita reeditare a momentului finalei Cupei Romaniei din 1988, cu Dinamo in conditii cu totul diferite. Acum, nu mai exista nici un Valentin Ceausescu sa dispuna modificarea unei decizii de arbitraj din birouri capitonate, Steaua ar fi pierdut la masa verde, iar vajnicii cooperatori de sub palaria cu "dovezi" ar fi triumfat mai usor decit s-ar fi asteptat. Gestul necugetat al lui Piturca nu a facut altceva decit sa evidentieze caracterul de doi bani al unui arbitru, cum sint multi de la noi. Speriat de consecinte, Constantin Zotta nu a gasit alta solutie decit sa fluiere, in repriza a doua, vadit pentru Steaua, desi un arbitraj pur si simplu corect l-ar fi spalat – macar partial – de pacate. Steaua a cistigat pina la urma, dar Rocarul are de unde sa-si scoata punctele. Pentru ca momii care pretind ca joaca fotbal se gasesc intotdeauna, bucuroase de un os bun de ros.
Marea revelatie a fost, in schimb, semifinala Cupei dintre Rapid si Craiova. Daca s-ar fi organizat un concurs de pronosticuri inainte de acest meci, marea majoritate a microbistilor din Romania ar fi considerat ca oltenii vor lasa cale libera Rapidului spre finala, renuntind la visele de reprezentare europeana, si aceasta din doua motive. Mai intii, Universitatea, aflata intr-o situatie extrem de precara, ar fi putut spera la clementa feroviarilor in ultima etapa, in Giulesti, unde ar fi gasit cu usurinta punctele salvarii. Al doilea motiv se putea deduce pe o cale mai intortocheata. Calificarea Craiovei in finala insemna si pierderea sanselor echipei Ceahlaul Piatra Neamt de a juca in Cupa UEFA, chiar daca formatia nemteana ar fi luat medaliile de bronz ale campionatului. O capitulare olteneasca in Giulesti ar fi atras bunavointa presedintelui nemtean Gh. Stefan, care, cu puternica sa influenta in cooperativa, putea gasi calea salvarii Universitatii Craiova.
Totusi, minunea s-a intimplat in Giulesti, la fel cum s-a intimplat acum trei ani, cind Rapidul a pierdut un titlu la Craiova, jucind cinstit. Intre o salvare rusinoasa de la retrogradare si onoare, jucatorii craioveni au ales ultima varianta. Riscanta, dar verticala. Nu este exclus ca, pina la urma, fortele malefice din fotbalul nostru sa cistige. Peste citeva zile, va veni in Banie Gloria Bistrita, echipa condusa de un alt rege al combinatiilor, Jean Padureanu. Nu avem nici un dubiu ca fotbalistii bistriteni, de obicei destul de cuminti cind n-au interese, isi vor da sufletul pe teren pentru a ingenunchea Craiova. Ceea ce n-ar fi deloc rau, ci in sensul corectitudinii pe care o tot asteptam . Este foarte posibil ca manevrele pentru salvarea Brasovului, Rocarului si Constantei sa se inteteasca, in scopul pedepsirii rebelilor de pe malul Jiului. Dupa cum este posibil ca totul sa se desfasoare corect pina la capat si craiovenii sa retrogradeze pe mina lor. Dar mentinerea sau retrogradarea Craiovei are prea putina importanta. Desi intre echipa anilor ’80, cu Balaci, Stefanescu si Camataru, si cea actuala este o diferenta astronomica, in ziua de 12 aprilie 2000, Universitatea din Banie a fost din nou, pentru o ora si jumatate, "Craiova maxima"! (Nicolae GRECU)