Gigacaloria sociala

Cum era de asteptat, propunerea de extragere a pretului intreg al gigacaloriei din buzunarele celor "bogati" a stirnit nedumerire si indignare in rindul iesenilor. Chiar daca primarul si directorul tehnic al municipalitatii sustin ca e doar un proiect aflat in dezbatere, ideea in sine a captat rapid atentia celor inca racordati la sistemul comunitar de incalzire. La urma urmei, e vorba de bani multi pentru servicii care nu intotdeauna se ridica la nivelul asteptarilor. Pe scurt, noua forma de plata ar presupune ca populatia cu venituri peste un anumit nivel va plati pentru o gigacalorie nu 175 de lei, cit este acum pretul subventionat, ci 340-350 de lei, cit ar costa producerea ei, daca pretul va ramine neschimbat. Ar fi ca la banca: abonatul la serviciile CET-ului va trebui sa prezinte un certificat fiscal sau adeverinta de salariu ca sa se inscrie in una dintre cele doua categorii – sponsor sau subventionat. O ciudatenie.

Deja sistemul de protectie sociala e pe cale sa fie scapat de sub control, nu doar in Iasi, ci in toata tara, alaturindu-se astfel celorlalte domenii unde veniturile – salariale sau sub forma de pensii – au luat-o de mult razna prin numeroasele fisuri legislative. Pina nu demult, pentru a primi ajutor social, cel care solicita acest lucru trebuia sa arate ca sta prost nu doar la capitolul venituri, ci si ca nu dispune de vreun alt mijloc de subzistenta – cum ar fi terenurile, de exemplu. Acum, in cazul ajutorului de incalzire, e suficienta dovada ca venitul pe membru de familie se situeaza sub 615 lei. Intentia conducerii Primariei iesene transforma spiritul de solidaritate care trebuie sa existe in conditiile climatului economic dificil de acum intr-o masura populista ce nu si-a gasit aplicare nici macar in vremurile de dinainte de 1990.

Dar actuala intentie a sefilor orasului mai are un impediment: concurenta centralelor termice de apartament. Un cost mai mare al gigacaloriei i-ar determina pe multi sa opteze pentru plata unei rate la banca in loc de o intretinere uriasa pe timp de iarna. Insa chiar si asa, celor de la Primarie le mai ramine o arma: obligarea celor care dispun de centrale sa contribuie la cheltuielile comune de termoficare a blocurilor. Controversata masura este de mai multa vreme subiectul unui act normativ care trebuie sa treaca mai intii prin Consiliul Local pentru a fi aplicat in mod unitar. Insa consilierii nu au catadicsit sa ia in discutie setul de reguli, iar asociatiile de proprietari aplica legea dupa criteriul majoritatii: acolo unde predomina centralele de apartament nu se plateste nimic, in timp ce in blocurile cu mai multi abonati la CET posesorii de centrale sint pusi la plata.

De asemenea, mai exista o restanta in privinta contorizarii consumului de energie termica: repartitoarele. Obligativitatea finalizarii acestui tip de contorizare are termen luna septembrie, dupa ce a fost aminata deja doi ani de Guvernul Tariceanu, incapabil sa reglementeze corect situatia. Acum, Guvernul PSD-PD-L se pregateste sa inregistreze acelasi esec.

In tot acest talmes-balmes, primarul Iasului crede ca a gasit solutia salvatoare. Insa tumora este mult prea profunda pentru a putea fi tratata cu un plasture. Daca primarul Gheorghe Nichita nu va fi in stare sa faca relatia CET – consumator sa functioneze bine si se va multumi cu plasturele, atunci n-a rezolvat nimic.