Caută 
4 MIN
Video
Dupa o oarecare absenta, tema manipularilor mediatice pilotate din zona politica revine in forta in discursul prezidential. O reactie previzibila a sefului statului la incercarile coroborate din ultimul timp de a-i lega numele de cel al lui Omar Hayssam. Traian Basescu are mult prea multa experienta pentru a nu realiza ca, oricit de gogonate si neargumentate ar fi acest tip de asocieri negative, ele sint totusi extrem de rezistente in timp. Cazul "vinzarii flotei" este de acum clasic. Desi in perioada regimului Iliescu – Vacaroiu Traian Basescu a fost singurul inalt demnitar care si-a dat demisia din Parlament pentru a putea fi anchetat pe acest subiect si timp de mai bine de un deceniu dupa aceea nu s-a gasit de fapt nimic consistent care sa-l incrimineze, inca si astazi cazul cu pricina este utilizat ca arma de atac impotriva Palatului Cotroceni.
Asocierea cu Hayssam este gindita, in mare, dupa aceeasi reteta. Subiectul a fost reintrodus in spatiul public de neobositul "luptator anti-Basescu" Mugur Ciuvica pe filiera Felix Tataru, despre care toata lumea stie ca este, prin firma sa, GMP, principalul artizan al campaniilor de publicitate electorala ale presedintelui si formatiunilor politice apropiate acestuia. Pretextul este existenta unor presupuse discrepante intre doua procese verbale de control financiar efectuate la firma GMP, pe de o parte, si firma "Bucovina", apartinind lui Hayssam, pe de alta. Ultima, in calitate de fost client al companiei lui Felix Tataru.
Pentru toti cei care se pricep cit de cit la interpretarea unor astfel de situatii, argumentele invocate si mai ales concluzia finala, aceea ca presupusa diferenta de bani s-ar fi dus catre campania de publicitate electorala a sefului statului, sint de-a dreptul aiuritoare. Nu exista nici macar un singur element cit de cit consistent care sa lege "descoperirile" lui Mugur Ciuvica de finantarea campaniei electorale din 2004. Asta nu inseamna neaparat ca ar fi imposibil ca sirianul sa fi contribuit in vreun fel la finantarea campaniei electorale cu pricina prin unele din firmele sale. Dar nimic din ce ni s-a livrat pina acum in acest sens, ca informatii, nu indica acest lucru. Asta daca nu luam in serios tot felul de speculatii abracadabrante care pot fi produse pe banda rulanta. In plus, e greu de crezut ca Hayssam, un om care a fost vazut adesea in anturajul fostului presedinte Ion Iliescu, nu ar fi fost mult mai interesat sa-i sprijine financiar pe prietenii sai din PSD, aflati oricum pe val in 2004, mai degraba decit pe adversarii acestora.
Tactica dezinformarii si utilizarea asocierilor "toxice" fac, pina la urma, parte din arsenalul obisnuit al campaniilor electorale. Si nu doar la noi. Cum am intrat intr-un an electoral, e de asteptat sa avem parte din belsug de tentative similare si de acum incolo. Problema e alta: cum gestioneaza presa astfel de situatii. Intra jurnalistii si institutiile media in mod constient in astfel de jocuri sau e vorba doar de o suparatoare lipsa de profesionalism? In realitate, lucrurile sint foarte amestecate: exista si artizani ai intoxicarii, cei care lanseaza temele de atac, cei care ofera, mai mult sau mai putin abil, o anumita grila de lectura a evenimentelor, dupa cum exista si o armata intreaga de gazetari care preiau mimetic subiectele, de multe ori fara a face nici macar niste minime verificari. Dupa cum si eforturile de a pune lucrurile in context tin mai degraba de exceptie decit de regula.
In acest punct, probabil multi se intreaba cum se vor pozitiona politic mai ales marile conglomerate media autohtone, in acest an electoral. In unele cazuri lucrurile sint cit se poate de clare, un caz tipic fiind grupul Antena 1 – Antena 3 – Jurnalul National, detinut de familia Voiculescu, care promoveaza activ virulente atacuri la adresa lui Traian Basescu. Fara nici un fel de nuante. Sint emisiuni de tipul celei moderate de Mihai Gadea, cu invitati permanenti Ion Cristoiu si Valentin Stan, in care se gaseste ceva rau de spus despre presedinte si atunci cind bea un pahar cu apa. Este motivul pentru care multi tind sa le considera complet ineficiente din punctul de vedere al impactului asupra opiniei publice. Ceea ce in buna masura este si adevarat, cota lor de credibilitate fiind extrem de scazuta in afara ariei adversarilor inversunati ai presedintelui. Ele pot fi insa utile dintr-un alt punct de vedere, ca furnizori de argumente pentru militantii anti-Basescu, coagulati mai ales in zona nucleului dur al PNL.
In cazul celorlalte trusturi media importante, pozitionarile sint mai nuantate, lucru valabil intr-o oarecare masura chiar si in ceea ce il priveste pe cel detinut de Dinu Patriciu. Din dorinta de a pastra un anumit nivel rezonabil de credibilitate, macar se mimeaza abordarile mai echilibrate. Asta nu inseamna insa deloc ca alinierile politice nu ar putea deveni la un moment dat, pe parcursul anului, mult mai transante, in functie de interese strict financiare sau de alta natura. Evolutii de asteptat probabil mai ales dupa alegerile locale, care vor da o prima radiografie reala a noii configuratii electorale din Romania.
Ceea ce e, insa, mai putin vizibil, mai ales pentru liderii politici care par fascinati de aparitiile pe micile ecrane, e un alt fenomen care s-a accentuat in ultima perioada: diminuarea impactului electoral al mass media traditionale, inclusiv al televiziunii. Din doua motive: 1) scaderea generala a credibilitatii acestor canale; 2) competitia din partea unor vectori de comunicare alternativi. Deficitul combinat de credibilitate al politicienilor si al mass media schimba regulile jocului. Folosite inteligent, Internetul, telefonia mobila, alte formule de contact direct pot deveni instrumente de influenta extrem de eficiente. De aceea, vor cistiga cei care isi vor gindi strategia de comunicare din aceasta noua perspectiva. Cei care vor sti sa evite sa ingroape inutil bani in activitati traditionale de campanie cu impact minimal. Primele tendinte ale acestor evolutii s-au vazut deja in 2004. Acum, insa, e de asteptat ca mutatiile sa fie cu mult mai consistente, probabil chiar decisive.
