MRU, inceputul unei dezamagiri?

La unison, oamenii politici ieseni din barca puterii au salutat cu entuziasm numirea, dupa 100 de ani de asteptare, a unui prim-ministru iesean, in persoana lui Mihai Razvan Ungureanu. Putin a lipsit ca pocnetul sticlelor de sampanie sa nu acopere zumzetul surd al eternelor hiriieli politice bahluiene. Nici mass-media iesene nu au fost, de altfel, mai putin entuziasmate, vazind in numirea celui alintat "MRU" ocazia de iesire a Iasului din izolarea din ultimii cel putin 20 de ani. Anuntarea, la scurt timp, a organizarii la Iasi a unei sedinte de guvern comune romano-basarabene a ridicat cu inca doua-trei linii temperatura entuziasmului local. Pentru o clipa, Iasul s-a revazut capitala a Romaniei. Primarul a anuntat imediat pregatirea unui teanc de proiecte iesene, pentru care se cerea o finantare de 150 milioane lei. Oricit de putin din aceasta suma s-ar fi primit prin virful pixului ieseanului "nostru" de la Centru, tot ar fi insemnat ca Iasul incepe sa iasa din izolare.

Dezamagirea, cel putin pina la aceasta ora, s-a dovedit a fi cu atit mai crunta cu cit mai mari fusesera sperantele. Daca Mugur Isarescu, pe atunci premier, dadea Iasului banii necesari refacerii unui drum, Raducaneni-Rosu, sau Adrian Nastase, in 2004, arunca in stinga si in dreapta cu promisiuni de zeci de milioane de lei, din care unele chiar aveau sa se materializeze, buzele strins lipite ale lui Mihai Razvan Ungureanu au ramas imobile, iar miinile adinc infipte in buzunarele parpalacului de premier. Pe rind, Iasul a fost uitat la impartirea banilor pentru deszapezire, de parca in judetul nostru nu ar fi nins si nu ar fi fost drumuri blocate. In schimb, Botosaniul a primit astfel de fonduri fara nici o problema. Apoi, Iasul a fost sarit la organizarea licitatiilor pentru reabilitarea drumurilor de interes local si realizarea de aductiuni de apa si retele de canalizare. Neamtul s-a regasit insa pe lista guvernamentala. O ultima lovitura sub centura a venit chiar la noi acasa, la sedinta comuna romano-basarabeana.

Declaratiile oficiale de la sfirsitul sedintei cu basarabenii au vizat, aproape exclusiv, buna colaborare dintre cele doua tari si sustinerea reciproca a intereselor statale, in lumina fraternitatii care trebuie sa domneasca pe cele doua maluri ale Prutului. Frumos, nu? Cu jumatate de gura s-au articulat citeva cuvinte despre un pod rutier peste Prut, la Ungheni si despre sprijinul neprecupetit al guvernului roman pentru modernizarea Aeroportului si construirea autostrazii Iasi-Tirgu Mures. In ce fel si cu ce bani se vor concretiza ideile, asta nu s-a mai spus si nici nu au mai aparut semne de la Bucuresti de atunci.

Comunicatul de presa referitor la intilnirea celor doi ministri ai Transporturilor, publicat in extenso de ministerul moldovean, a clarificat situatia autostrazii. A, nu a celei dorite de ieseni, celebra Nyegerhaza-Iasi-Chisinau-Odessa, idee lansata de liberali in 2005, devenita mai tirziu Tirgu Mures-Iasi si aproape uitata intre timp in sertarele Ministerului roman al Transporturilor. Ci a autostrazii Giurgiu-Bucuresti-Focsani-Albita-Chisinau. In capitala Moldovei, in orasul natal al premierului, la sedinta comuna de la Iasi, ministrii Transporturilor din cele doua tari, Alexandru Nazare si Anatol Salaru, parafau practic scoaterea Iasului de pe harta transportului european. Pentru frumusetea loviturii sub centura date Iasului, vom reproduce partial comunicatul de presa. "Cele doua parti au convenit formarea unui grup de lucru la nivel de experti pentru implementarea proiectului caii ferate cu ecartament ingust Ungheni-Chisinau. Ministrul Anatol Salaru, impreuna cu omologul sau Alexandru Nazare au semnat o scrisoare comuna catre Secretariatul Tehnic al Autostrazii Inelare a Marii Negre, de sustinere a traseului Giurgiu-Bucuresti-Focsani-Albita-Chisinau-Odessa". De remarcat aici, credem noi, doua idei: o autostrada a Marii Negre, proiect prea amplu pentru a fi lasat doar pe hirtie, cu un secretariat tehnic format si experti care lucreaza pe proiect, si traseul autostrazii, care nu are nici o legatura cu Iasul.

In rezumat, va exista o autostrada, dar ea va ocoli Iasul la citeva zeci de kilometri. Va lega Chisinaul de Bucuresti via Focsani si atit. Noua ni se promite doar identificarea de "mijloace comune de punere in practica a interconectarii viitoarei autostrazi Tirgu Mures-Iasi-Ungheni cu infrastructura de transport rutier de pe teritoriul Republicii Moldova, printr-un pod peste Prut la Ungheni". Aceasta daca autostrada "noastra" va fi construita vreodata. Ultima oara se vorbea de un studiu de fezabilitate si de construirea rutei printr-un parteneriat public-privat. Pina acum, nici o investitie majora nu a fost facuta in Romania printr-un astfel de parteneriat.

Ca sa fim corectI, totusi, trebuie sa precizam ca exista si consolari. Vom avea, la sfirsitul acestui an, pe mina fostei conduceri a Consiliului Judetean, un drum asfaltat pe ruta Iasi-Vaslui, deci vom putea merge pe drum intins spre autostrada Focsani-Albita-Chisinau. Apoi, vom avea, poate, un pod rutier peste Prut, la Ungheni. Acest fapt ne va permite sa mergem, ca in perioada interbelica, la un picnic pe malul Prutului, sa ne bem berea si sa ne mincam micii privind tirurile care serpuiesc pe sesurile Moldovei, printre colinele lui Stefan cel Mare, ocolind Iasul.