Recesiunea, secret de stat

Asadar, presedintele nu a gresit decit pe jumatate atunci cind a invocat reducerea personalului bugetar cu 20 la suta. Asta ar fi insemnat aproximativ 300.000 de oameni – in loc de 100-150.000, cit s-a vehiculat – care ar ramine fara loc de munca, caz in care somajul s-ar duce undeva peste 12 la suta. Ceea ce spunea seful statului cu doua saptamini in urma a fost dezmintit imediat de purtatorul de cuvint al Cotrocenilor, care s-a grabit sa aduca valul urias al concedierilor doar la nivelul aparatului guvernamental. Asa s-a ajuns la restructurari promise in rindul efectivelor din agentii si ministere, totalizind aproximativ 9000 de posturi. Dar asta se va vedea chiar astazi, cind ministrii vor veni la sedinta de Guvern cu organigramele ministerelor in brate.

Nici nu s-a subtiat bine efectivul functionaresc al Executivului, ca amenintarea celor 20 la suta s-a indreptat deja spre administratiile locale, iar de aici – la intreg sectorul bugetar. Discutiile cu trimisii Fondului Monetar International au lamurit situatia. Pina la urma, a ramas sa se aplice ca prim pas varianta somajului tehnic, adica toti angajatii la stat vor pleca, prin rotatie, cite zece zile in concediu fara plata pina la sfirsitul anului.

Chiar si asa, este un veritabil dus rece, dupa ezitarile de pina acum ale Guvernului. Se pune insa intrebarea: de ce a trebuit sa vina cei de la FMI ca sa iasa la iveala dimensiunea reala a crizei in Romania? Singura explicatie pare a fi conotatia electorala a acestui an. Sa nu fi stiut expertii guvernamentali de inasprirea efectelor recesiunii? Poate ca tocmai aceste "scapari" ii vor condamna la concediere pe cei care trebuiau sa alcatuiasca prognozele. La inceputul primaverii se stia ca vor fi doua perioade acute de criza: lunile aprilie-mai si septembrie-octombrie. Avertizarea venea de la mai multi oameni de afaceri de la virful Top 300. In afara de ziarele care le-au consemnat atentionarile, pare ca nu i-a auzit nimeni la acea vreme. Acum avem inca o dovada inutila ca sectorul privat va fi stors si mai mult de bani, iar ce e de stat va sta si mai mult (in concediu fara plata), inclusiv acolo sus unde ar trebui luate masuri de atenuare a efectelor recesiunii.

Plata pensiilor si salariilor din bani luati cu imprumut va ramine o povara in plus pentru anii urmatori, cind se spera ca Romania va reveni pe crestere economica. E drept ca si la sfirsitul anului trecut si chiar la inceputul lui 2009 se vorbea de crestere, or, acum, perspectiva unui al doilea imprumut e din ce in ce mai aproape. Planurile de investitii de criza nici n-au mai apucat sa fie puse in practica, iar banii se duc taman pe ceea ce ministrul de Finante nici nu voia sa auda asta-primavara: plata pensiilor si a salariilor bugetare.

Iar 2009 inca nu s-a incheiat: urmeaza o toamna a produselor scumpite si a alegerilor cu voturi ieftinite.